De ziua lui Kafka…
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ziua-lui-kafka/

Se împlinesc, astăzi, 135 de ani de la naşterea scriitorului Franz Kafka, unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului XX, prilej pentru un scurt popas (vizual) la Praga, unde turiştii pasionaţi de cultură pot admira o uriaşă sculptură mişcătoare dedicată autorului nuvelei „Metamorfoza”, realizată de celebrul artist David Černý.

Un articol de Petre Ivan|3 iulie 2018

Sculptura, care reprezintă o metamorfozare continuă a capului lui Franz Kafka, are o înălțime de 10,6 metri, este compusă din 42 de panouri inoxidabile rotative, care se rotesc independent unul de celălalt, cântărește 39 de tone (fiind incluse aici și cele 21 de motoare care o pun în mișcare, dar și sutele de metri de cabluri interioare…) și este situată în fața centrului de afaceri Quadrio.

Controversatul artist ceh David Černý, devenit cunoscut pe plan internațional pentru sculpturile sale provocatoare și controversate care exprimă o plângere socială împotriva puterii și a autorității, și-a expus gigantica sculptură în mișcare, inaugurată în octombrie 2014,  chiar lângă clădirea unde, în tinerețe, Kafka a lucrat ca agent la o firmă de asigurări din Praga.

 

135 de ani de la nașterea lui Franz Kafka

Franz Kafka, s-a născut la 3 iulie 1883, la Praga, într-o familie de evrei din clasa de mijloc. Între 1889 şi 1893, a studiat la şcoala elementară de limbă germană din Praga, iar în 1901 a absolvit Gimnaziul Altstadter, cu rezultate bune la limbile clasice şi la istorie. A studiat dreptul la Universitatea Charles-Ferdinand din Praga, obţinând titlul de doctor la 18 iunie 1906.

Între 1907 şi 1922, a profesat la diverse companii de asigurări, cu conştinciozitate dar fără a fi pasionat de munca sa, în timpul nopţilor lucrând la opera sa literară. În 1917, Kafka a aflat că are tuberculoză. Biografii săi susţin că, de-a lungul vieţii, a suferit de depresie clinică, anxietate socială, migrene şi insomnie, conform sursei citate.

Opera lui a devenit cunoscută abia după moarte. Deşi Kafka, în testamentul său, a cerut ca toate manuscrisele operelor netipărite să fie distruse, prietenul său Max Brod a editat, totuşi, aceste manuscrise. Ironic, tocmai această parte a scrierilor lui este cea mai cunoscută şi apreciată.

În timpul vieţii, Kafka a publicat puţin, excepţii făcând colecţiile de povestiri „Meditaţii” şi „Medic de ţară”, precum şi povestirea „Metamorfoza”. Colecţia „Artistul flămând” a fost editată de el, dar publicată postum.

Cele trei romane semnate de Kafka sunt „Procesul”, „Castelul” şi „Amerika”, niciunul nefiind terminat. Franz Kafka a murit de tuberculoză la 3 iunie 1924.

Foto: Franz Kafka de David Černý – facebook

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.