De ziua lui Kafka…
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ziua-lui-kafka/

Se împlinesc, astăzi, 135 de ani de la naşterea scriitorului Franz Kafka, unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului XX, prilej pentru un scurt popas (vizual) la Praga, unde turiştii pasionaţi de cultură pot admira o uriaşă sculptură mişcătoare dedicată autorului nuvelei „Metamorfoza”, realizată de celebrul artist David Černý.

Un articol de Petre Ivan|3 iulie 2018

Sculptura, care reprezintă o metamorfozare continuă a capului lui Franz Kafka, are o înălțime de 10,6 metri, este compusă din 42 de panouri inoxidabile rotative, care se rotesc independent unul de celălalt, cântărește 39 de tone (fiind incluse aici și cele 21 de motoare care o pun în mișcare, dar și sutele de metri de cabluri interioare…) și este situată în fața centrului de afaceri Quadrio.

Controversatul artist ceh David Černý, devenit cunoscut pe plan internațional pentru sculpturile sale provocatoare și controversate care exprimă o plângere socială împotriva puterii și a autorității, și-a expus gigantica sculptură în mișcare, inaugurată în octombrie 2014,  chiar lângă clădirea unde, în tinerețe, Kafka a lucrat ca agent la o firmă de asigurări din Praga.

 

135 de ani de la nașterea lui Franz Kafka

Franz Kafka, s-a născut la 3 iulie 1883, la Praga, într-o familie de evrei din clasa de mijloc. Între 1889 şi 1893, a studiat la şcoala elementară de limbă germană din Praga, iar în 1901 a absolvit Gimnaziul Altstadter, cu rezultate bune la limbile clasice şi la istorie. A studiat dreptul la Universitatea Charles-Ferdinand din Praga, obţinând titlul de doctor la 18 iunie 1906.

Între 1907 şi 1922, a profesat la diverse companii de asigurări, cu conştinciozitate dar fără a fi pasionat de munca sa, în timpul nopţilor lucrând la opera sa literară. În 1917, Kafka a aflat că are tuberculoză. Biografii săi susţin că, de-a lungul vieţii, a suferit de depresie clinică, anxietate socială, migrene şi insomnie, conform sursei citate.

Opera lui a devenit cunoscută abia după moarte. Deşi Kafka, în testamentul său, a cerut ca toate manuscrisele operelor netipărite să fie distruse, prietenul său Max Brod a editat, totuşi, aceste manuscrise. Ironic, tocmai această parte a scrierilor lui este cea mai cunoscută şi apreciată.

În timpul vieţii, Kafka a publicat puţin, excepţii făcând colecţiile de povestiri „Meditaţii” şi „Medic de ţară”, precum şi povestirea „Metamorfoza”. Colecţia „Artistul flămând” a fost editată de el, dar publicată postum.

Cele trei romane semnate de Kafka sunt „Procesul”, „Castelul” şi „Amerika”, niciunul nefiind terminat. Franz Kafka a murit de tuberculoză la 3 iunie 1924.

Foto: Franz Kafka de David Černý – facebook

10
/09
/20

Ca o încununare a stilurilor arhitecturale neogotic, romantic şi neobaroc, Palatul din centrul Iașilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, priveşte semeţ în fiecare zi peste orizonturile capitalei culturale a Moldovei. Palatul a fost construit între anii 1906-1925 de către arhitectul Ion. D. Berindey, având suprafața totală de 34.236,35 mp.

08
/09
/20

Proiectul multidisciplinar H3 Garden before detach() se lansează miercuri, 9 septembrie, în București, pe Popa Nan 82. Cinci seri de muzică live, mai multe reprezentații ale spectacolului-instalație Who Am I? A human-robot performance decât erau prevăzute datorită cererii publicului și o expoziție fără precedent de instalații interactive reprezintă perspectiva dinamică pe care H3 o propune în această toamnă.

31
/08
/20

H3 Garden before detach() este un proiect multidisciplinar creat de studioul de artă și tehnologie H3 în colaborare cu Teatrul Odeon. Selectat pentru participare la cel mai mare festival din lume de artă, tehnologie și societate, Ars Electronica, evenimentul va avea loc între 9-13 septembrie, pe strada Popa Nan 82, într-un complex de clădiri care va fi demolat în toamna acestui an.

23
/08
/20

Artista Anca Mureșan expune, în perioada 20 august – 5 septembrie 2020, în Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția unde va crea, după principiul „work in progress”, într-un demers situat stilistic între action painting happening (în variantele lui Pollock și Willem de Kooning) și performance.