De ziua lui Kafka…
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ziua-lui-kafka/

Se împlinesc, astăzi, 135 de ani de la naşterea scriitorului Franz Kafka, unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului XX, prilej pentru un scurt popas (vizual) la Praga, unde turiştii pasionaţi de cultură pot admira o uriaşă sculptură mişcătoare dedicată autorului nuvelei „Metamorfoza”, realizată de celebrul artist David Černý.

Un articol de Petre Ivan|3 iulie 2018

Sculptura, care reprezintă o metamorfozare continuă a capului lui Franz Kafka, are o înălțime de 10,6 metri, este compusă din 42 de panouri inoxidabile rotative, care se rotesc independent unul de celălalt, cântărește 39 de tone (fiind incluse aici și cele 21 de motoare care o pun în mișcare, dar și sutele de metri de cabluri interioare…) și este situată în fața centrului de afaceri Quadrio.

Controversatul artist ceh David Černý, devenit cunoscut pe plan internațional pentru sculpturile sale provocatoare și controversate care exprimă o plângere socială împotriva puterii și a autorității, și-a expus gigantica sculptură în mișcare, inaugurată în octombrie 2014,  chiar lângă clădirea unde, în tinerețe, Kafka a lucrat ca agent la o firmă de asigurări din Praga.

 

135 de ani de la nașterea lui Franz Kafka

Franz Kafka, s-a născut la 3 iulie 1883, la Praga, într-o familie de evrei din clasa de mijloc. Între 1889 şi 1893, a studiat la şcoala elementară de limbă germană din Praga, iar în 1901 a absolvit Gimnaziul Altstadter, cu rezultate bune la limbile clasice şi la istorie. A studiat dreptul la Universitatea Charles-Ferdinand din Praga, obţinând titlul de doctor la 18 iunie 1906.

Între 1907 şi 1922, a profesat la diverse companii de asigurări, cu conştinciozitate dar fără a fi pasionat de munca sa, în timpul nopţilor lucrând la opera sa literară. În 1917, Kafka a aflat că are tuberculoză. Biografii săi susţin că, de-a lungul vieţii, a suferit de depresie clinică, anxietate socială, migrene şi insomnie, conform sursei citate.

Opera lui a devenit cunoscută abia după moarte. Deşi Kafka, în testamentul său, a cerut ca toate manuscrisele operelor netipărite să fie distruse, prietenul său Max Brod a editat, totuşi, aceste manuscrise. Ironic, tocmai această parte a scrierilor lui este cea mai cunoscută şi apreciată.

În timpul vieţii, Kafka a publicat puţin, excepţii făcând colecţiile de povestiri „Meditaţii” şi „Medic de ţară”, precum şi povestirea „Metamorfoza”. Colecţia „Artistul flămând” a fost editată de el, dar publicată postum.

Cele trei romane semnate de Kafka sunt „Procesul”, „Castelul” şi „Amerika”, niciunul nefiind terminat. Franz Kafka a murit de tuberculoză la 3 iunie 1924.

Foto: Franz Kafka de David Černý – facebook

24
/12
/19

Un grup de tineri artiști timișoreni din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara au demarat un proiect unic, menit să aducă împreună creatorii și iubitorii de artă. Proiectul Artă și Artiști Români are o motivație pur educațională.

23
/12
/19

Comisia Națională a României pentru UNESCO – CNR UNESCO - a organizat în data de 17 decembrie cea de-a IV-a ediție a Galei anuale de sfârșit de an, care a reunit partenerii instituționali, respectiv reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, mediului privat, precum și alți colaboratori, personalități din domeniile de interes ale UNESCO - educație, științe, cultură, comunicare și informare.

14
/12
/19

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei „Dan şi Liana Nasta”, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soții Mihai şi Elena Nasta, nepoții colecționarilor.

10
/12
/19

Luni, 9 decembrie, începând cu orele 19.00, în foaierul Sălii Liviu Ciulei (Izvor) a avut loc vernisajul expoziției permanente de portrete ale actorilor din trupa Teatrului L.S. Bulandra, realizate de fotograful (și actorul) Andrei Runcanu.

03
/12
/19

Pentru fostele state socialiste, 2019 marchează trecerea a 30 de ani de la revoluțiile care au schimbat cursul istoriei, iar pentru cehi, la fel ca și pentru români și alte națiuni ce s-au aflat în Blocul de Est, 1989 a marcat trecerea de la dictatură la democrație. Revoluția de Catifea, așa cum a fost numit evenimentul la cehi, a avut câteva caracteristici aparte, iar bucureştenii sunt așteptați să le descopere la deschiderea expoziției „1989. The Velvet Revolution”, pe data de 5 decembrie 2019, începând cu ora 19:00, la Centrul Ceh din Bucureşti.