Despre carti, de Ziua Internațională a Cărții
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-carti-de-ziua-internationala-a-cartii/

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualităţi”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar… „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internaţională a Cărţii, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

Un articol de Petre Ivan|24 aprilie 2016

Despre carti, de Ziua Internațională a Cărții

Criticul literar Răzvan Voncu: O lecție de poezie

Am să vă vorbesc despre una dintre cărțile care mi-au modificat drumul în viață, determinându-mă, la 16 ani, să aleg Literele și cariera de critic literar.

Este vorba de volumul lui Nichita Stănescu din 1970, intitulat În dulcele stil clasic. Pe care l-am citit în lunga iarnă a anului 1985, când Ceaușescu, ca să facă economie de energie, a prelungit vacanța de iarnă și-a interzis circulația automobilelor. Stând, vrând-nevrând, acasă, am citit, între altele, această carte și mi-am spus: îmi doresc să devin critic literar, ca să pot scrie despre asemenea cărți. (…)

Rând pe rând, sub ochii noștri uimiți, Nichita se dezbracă de „hainele” poetice ale anilor șaizeci – tot de el croite -, și îmbracă, în joacă, anteriul lui Conachi și caftanele Văcăreștilor, jobenul și bastonul lui Bolintineanu, blănurile în care ieșea cu sania, la Mircești, Alecsandri. Încearcă și straie eminesciene, dar cu acea sfială cu care fiii probează prima dată cravata tatălui. (…)

Articolul integral, aici.

Gen.Nicolae Ionel Ciucă: Românismul,Catehismul unei noi spiritualități

Cartea „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, scrisă de Constantin Rădulescu Motru, în anul 1936 este cea pe care o îndrăgesc poate cel mai mult, nu pentru că o consider a fi o radiografie a societății noastre de la vremea respectivă, ci pentru faptul că o găsesc cât se poate de profundă și bazată pe o analiză, nu doar istorică, ci și socio-politico-militară a tot ceea ce au însemnat valorile societății românești până la momentul la care marele filosof a așternut pe hârtie propria-i perspectivă. Există și un argument emoțional pentru această alegere, și anume că păstrez unul dintre exemplarele primei ediții, din 1936.

Articolul integral, aici.

Ana Diculescu Șova, avocat : Abecedarul

Cartea  pe care o iubesc cel mai mult și care m-a transformat  este abecedarul.

Fără „cartea de citire și scriere” nu puteam intra în vraja Cărții, fie că aceasta era o culegere de descântece , fie o antologie de poezie, fie o istorie a literaturii universale văzute ca porți deschise de un copil sau adolescent spre lumea – simplă uneori,  sofisticată  în cele mai multe cazuri – în care urma să viețuiesc ca  om matur.

Articolul integral, aici.

Istoricul Ioan-Aurel Pop: Literatura oferă „zborul gândului”

(…)  În „Moara cu noroc” se vede o deznădejde a vieții rău trăite, împinse din cumințenie și smerenie spre semeție și bogăție prost agonisită. Tot tâlcul nuvelei – de forța narativă a unui roman – stă în fragmentul cuprins în primele pagini: „Timp de un ceas și jumătate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe care îl urci, și după ce ai coborât iar în vale, trebuie să faci un popas, să adapi calul ori vita din jug și să le mai lași timp de răsuflare, fiindcă drumul a fost cam greu, iar mai departe locurile sunt rele”. Drumul acesta bun la început, urmat de pripor, de nevoia popasului și de locurile rele, are funcția simbolică a drumului vieții. Ghiță și cu Ana s-au avântat grăbiți spre „locurile rele”, fără să adaste și să asculte povața bătrânei, adică a vieții trăite, experimentate.

Articolul integral, aici.

Fostul premier Victor Ponta: „Leo Africanus”

(…) Și totuși…aleg nuvela „Leo Africanus” a lui Amin Maalouf, citită în versiunea sa orginală, în adolescența mea pariziană. (…)despre carti

Este cartea -și personajul- de la care am învățat cel mai mult că viața este un ocean rareori liniștit, că trebuie să te bucuri de acalmii,  iar în fața furtunilor neașteptate te lupți să nu te îneci.

Articolul integral, aici.

Laura Andrei, Președintele Tribunalului București: „Donul liniştit” m-a zidit ca om

În casa părinţilor biblioteca ocupa locul central. Un zid de volume ce se înălţa din podea până în tavan. Din toate cărţile aflate acolo îmi amintesc viu două tomuri,cu coperţi roşii şi silueta desenată a unui călăreţ, ce m-au fascinat. Aveam cam 13 ani, iar tatăl meu mi-a spus că este mult prea devreme să citesc o asemenea carte. Nimic mai motivant decât acea interdicţie! Coperţile roşii adăposteau o capodoperă a literaturii universale, romanul „fluviu” „Donul liniştit”. Citit şi recitit cu entuziasmul adolescenţei, cu energia tinereţii şi cu înţelepciunea vârstei mature, „Donul liniştit” rămâne pentru mine, alături de „Război şi pace”, una din scrierile care m-au zidit ca om. (…)

Articolul integral, aici.

Foto: Despre cărţi, de Ziua Internațională a Cărții – Q Magazine

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.