Despre istoria lui Mayta
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-istoria-lui-mayta/

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

Un articol de Andrei Crăciun|8 aprilie 2019

Mario Vargas Llosa nu a fost blând cu Istoria lui Mayta. Îl consideră unul dintre romanele mai puțin reușite din fabuloasa sa carieră literară.

E adevărat, Istoria lui Mayta nu este cât Orașul și câinii sau Mătușa Julia și condeierul. Pe de altă parte, acestea sunt cărți pe care nu puteau să le dea zece scriitori din tot secolul XX. Nici măcar Llosa însuși mereu.

Nuanțele

Fără să fie un Everest, Istoria lui Mayta este o carte care ne folosește pentru a mai adăuga nuanțe la secolul XX. După cum știm, nuanțele nu ne prisosesc în a înțelege ceva din trecerea oamenilor pe pământ.

Istoria lui Mayta spune povestea unui revoluționar troțkist, Alejandro Mayta. Un comunist, deci. Un comunist care credea în revoluția continuă, deci.

Revoluția acestuia a eșuat, figura sa nu a apucat să intre în legendă. El nu a fost un Fidel Castro. El nu a fost un Che Guevara. Mayta nu a sfârșit nici ca martir, nici ca dictator.

A rămas doar un troțkist marginal din anii `50, care n-a apucat să mai facă o insurecție armată în Anzi.

De unde veneau fanaticii care au crezut în utopie?

Mario Vargas Llosa scrie o lucrare cu înțelegere față de sărăcia care ne-a dat istoria fanaticilor care s-au încrezut în utopie (pe atunci, fanaticii nici măcar nu știau că regimul politic visat de ei este o sângeroasă utopie).

Mizerabilă metropolă era acea Lima care i-a marcat epoca lui Mayta. Am fost cândva în Lima, Perú, și mi s-a părut că e o lume construită fidel din însemnările din cărțile lui Llosa. Am găsit un oraș splendid și ruinat, unul dintre cele mai fascinante și mai periculoase locuri de pe fața pământului. Un paradis fragil, mutilat de gunoaie, câini maidanezi, droguri și violență.

O baie, ca burghezii

Visul lui Mayta în anii `50 era acesta: să își permită să facă, fie și din când în când, o baie, ca burghezii. Nu-și permitea însă decât să-și țină picioarele într-un lighean cu apă rece, adusă de departe.

Mayta a fost un revoluționar periferic, activând în grupuri tot mai mici și mai ridicole. Când i s-a dat ocazia acțiunii, și-a ratat revoluția.

Povestea e lungă, Mayta va fi și trădat și încarcerat și învins, și va ajunge să-și trăiască anii din urmă tot într-o casă fără apă.

Ratarea și succesul

Nu devoalez subiectul cărții, Llosa e limpede de la început: scrie istoria unei ratări și e bine că ni se readuce în atenție această istorie (publicată inițial în 1986), acum când lumea a căzut într-o căutare frenetică a succesului în înțeles consumerist. Trăim o eră a obiectelor – am uitat că pe lume mai există și idei.

Istoria lui Mayta vine să ne arate că utopia cea mai seducătoare din secolul XX a fost o religie care a înlocuit în atâtea suflete vechile religii.

Greva foamei în solidar cu săracii lumii

În adolescență, Mayta, catolic fervent, a intrat într-o grevă a foamei, în solidar cu toți săracii lumii care nu aveau ce pune pe masă.

Forța comunismului (ca a tuturor religiilor) a stat – și Llosa a înțeles-o – în maniheism, în împărțirea lumii între buni și răi. În ochii comuniștilor, ei erau – desigur – binele, iar răul trebuia stârpit. Era – în această falsă logică – justificată stârpirea contrarevoluționarilor.

Și poate cea mai groaznică descoperire pe care o face troțkistul Mayta aceasta este: că lumea nu se împarte doar între buni și răi.

Nuanțe.

Puritatea și căderea în irealitate

Din cartea aceasta rămân cu o altă idee mare, idee llosiană, care, de asemenea, ne este utilă în această epocă înclinată spre adorație neîntemeiată: când cauți în politică puritatea, cazi în irealitate.

Istoria lui Mayta este un bun roman politic, o căutare de a înțelege ițele unui timp foarte complicat.

Încercarea lui Llosa este nobilă. Iar Istoria lui Mayta este o carte salvată tocmai de autenticitatea acestei căutări.

Visul lui Mayta în anii `50 era acesta: să își permită să facă, fie și din când în când, o baie, ca burghezii. Nu-și permitea însă decât să-și țină picioarele într-un lighean cu apă rece, adusă de departe.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.

08
/02
/22

Una dintre cele mai așteptate traduceri ale acestui început de an, Numele celălalt. Septologie I-II – primul roman în ediție românească al lui Jon Fosse, cel mai jucat dramaturg european în viață – se află de scurt timp în librăriile fizice și online din întreaga țară. Cartea a apărut în traducere din limba norvegiană, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

08
/02
/22

În iarna și primăvara anului 2022, Editura Humanitas Fiction așază pe rafturile cititorilor săi peste 20 de titluri dintre cele mai frumoase ficțiuni din literaturile lumii, toate selectate de Denisa Comănescu: bestselleruri internaționale de neratat și apariții editoriale de excepție din colecția „Raftul Denisei“, proiecte de portofoliu și noi cărți din seriile de autori străini, precum și reeditări mult așteptate.

07
/02
/22

Editura Humanitas Fiction ne invită să descoperim cea mai nouă carte semnată de scriitoarea Isabel Allende. Lansat simultan în limbile spaniolă, engleză şi română pe 25 ianuarie 2022, romanul „Violeta” surprinde 100 de ani de istorie, din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvăşeşte întreaga lume.