Despre istoria lui Mayta
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-istoria-lui-mayta/

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

Un articol de Andrei Crăciun|8 aprilie 2019

Mario Vargas Llosa nu a fost blând cu Istoria lui Mayta. Îl consideră unul dintre romanele mai puțin reușite din fabuloasa sa carieră literară.

E adevărat, Istoria lui Mayta nu este cât Orașul și câinii sau Mătușa Julia și condeierul. Pe de altă parte, acestea sunt cărți pe care nu puteau să le dea zece scriitori din tot secolul XX. Nici măcar Llosa însuși mereu.

Nuanțele

Fără să fie un Everest, Istoria lui Mayta este o carte care ne folosește pentru a mai adăuga nuanțe la secolul XX. După cum știm, nuanțele nu ne prisosesc în a înțelege ceva din trecerea oamenilor pe pământ.

Istoria lui Mayta spune povestea unui revoluționar troțkist, Alejandro Mayta. Un comunist, deci. Un comunist care credea în revoluția continuă, deci.

Revoluția acestuia a eșuat, figura sa nu a apucat să intre în legendă. El nu a fost un Fidel Castro. El nu a fost un Che Guevara. Mayta nu a sfârșit nici ca martir, nici ca dictator.

A rămas doar un troțkist marginal din anii `50, care n-a apucat să mai facă o insurecție armată în Anzi.

De unde veneau fanaticii care au crezut în utopie?

Mario Vargas Llosa scrie o lucrare cu înțelegere față de sărăcia care ne-a dat istoria fanaticilor care s-au încrezut în utopie (pe atunci, fanaticii nici măcar nu știau că regimul politic visat de ei este o sângeroasă utopie).

Mizerabilă metropolă era acea Lima care i-a marcat epoca lui Mayta. Am fost cândva în Lima, Perú, și mi s-a părut că e o lume construită fidel din însemnările din cărțile lui Llosa. Am găsit un oraș splendid și ruinat, unul dintre cele mai fascinante și mai periculoase locuri de pe fața pământului. Un paradis fragil, mutilat de gunoaie, câini maidanezi, droguri și violență.

O baie, ca burghezii

Visul lui Mayta în anii `50 era acesta: să își permită să facă, fie și din când în când, o baie, ca burghezii. Nu-și permitea însă decât să-și țină picioarele într-un lighean cu apă rece, adusă de departe.

Mayta a fost un revoluționar periferic, activând în grupuri tot mai mici și mai ridicole. Când i s-a dat ocazia acțiunii, și-a ratat revoluția.

Povestea e lungă, Mayta va fi și trădat și încarcerat și învins, și va ajunge să-și trăiască anii din urmă tot într-o casă fără apă.

Ratarea și succesul

Nu devoalez subiectul cărții, Llosa e limpede de la început: scrie istoria unei ratări și e bine că ni se readuce în atenție această istorie (publicată inițial în 1986), acum când lumea a căzut într-o căutare frenetică a succesului în înțeles consumerist. Trăim o eră a obiectelor – am uitat că pe lume mai există și idei.

Istoria lui Mayta vine să ne arate că utopia cea mai seducătoare din secolul XX a fost o religie care a înlocuit în atâtea suflete vechile religii.

Greva foamei în solidar cu săracii lumii

În adolescență, Mayta, catolic fervent, a intrat într-o grevă a foamei, în solidar cu toți săracii lumii care nu aveau ce pune pe masă.

Forța comunismului (ca a tuturor religiilor) a stat – și Llosa a înțeles-o – în maniheism, în împărțirea lumii între buni și răi. În ochii comuniștilor, ei erau – desigur – binele, iar răul trebuia stârpit. Era – în această falsă logică – justificată stârpirea contrarevoluționarilor.

Și poate cea mai groaznică descoperire pe care o face troțkistul Mayta aceasta este: că lumea nu se împarte doar între buni și răi.

Nuanțe.

Puritatea și căderea în irealitate

Din cartea aceasta rămân cu o altă idee mare, idee llosiană, care, de asemenea, ne este utilă în această epocă înclinată spre adorație neîntemeiată: când cauți în politică puritatea, cazi în irealitate.

Istoria lui Mayta este un bun roman politic, o căutare de a înțelege ițele unui timp foarte complicat.

Încercarea lui Llosa este nobilă. Iar Istoria lui Mayta este o carte salvată tocmai de autenticitatea acestei căutări.

Visul lui Mayta în anii `50 era acesta: să își permită să facă, fie și din când în când, o baie, ca burghezii. Nu-și permitea însă decât să-și țină picioarele într-un lighean cu apă rece, adusă de departe.

27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.