Despre management cultural. Ca la carte
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-management-cultural-ca-la-carte/

INTERVIU Oana Boca Stănescu a fost unul dintre cei 11 manageri culturali (singura din Europa) selectaţi să participe la ediţia din acest an a Festivalului de la Edinburgh, în cadrul „Momentum”, Programul Delegaţilor Internaţionali din cadrul Festivalurilor din Edinburgh.

Un articol de Adina Scorţescu|14 septembrie 2015

Oana este fondatoarea Headsome Communication și cofondator al Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB), care a avut până acum șapte ediții. Următoarea ediție va avea loc în perioada 2-4 decembrie, la Clubul Țăranului din cadrul MȚR.

În august ai participat, la Edinburgh, la cel mai mare festival cultural din lume. Prin ce e atmosfera de acolo diferită față de cea de la un festival important, autohton (să zicem Festivalul Enescu sau Festivalul de Teatru de la Sibiu)?

„Festivalurile din Edinburgh” înseamnă, de fapt, un soi de occupy Edinburgh: 5 festivaluri care au loc în același timp, în luna august – Edinburgh Art Festival, Edinburgh Festival Fringe, Edinburgh International Festival, Royal Edinburgh Military Tatoo și Edinburgh International Book Festival.

Pentru mine, e formula ideală de a pune în mișcare publicurile unui oraș, de la cei mai sofisticați, interesați de eseurile despre artă ale lui Julian Barnes, la publicul mai puțin complicat, mulțumit să ia parte, în stradă, la un performance în cadrul Fringe.

„Festivalurile din Edinburgh” reprezintă și un excelent exemplu de colaborare între zona culturală și turism: nu turismul acela care se întâmplă de capul lui, de te miri la finalul proiectului cultural de rezultate, ci turismul cultural instrumentat ca la carte, după un plan clar, cu obiective și rezultate concrete. Nu întâmplător, Ediburgh este unul dintre pionierii ideii de oraș creativ.

Spuneai că Festivalul de la Edinburgh este un „training necesar” pentru un manager cultural. Mai concret, în ce a constat el?

La Ediburgh, am fost invitată în cadrul unui program care se numește „Momentum”, dedicat delegaților străini, anume directorilor de festivaluri de literatură din întreaga lume. Anul acesta am fost admiși în program 11 tineri. Eu am fost singurul manager cultural din Europa (British Council România a aplicat cu CV-ul meu, le mulțumesc încă o dată pentru încredere).

Fellowship-ul a constat într-o săptămână de traininguri, workshopuri și participări la evenimente la care nici n-am visat vreodată (cum ar fi întâlnirea cu Julian Barnes).

Una dintre colegele mele era din Bali – coordonatoarea unui festival de literatură & gătit, alt coleg venea din Columbia – inițiatorul unui festival de bandă desenată… A am avut colegi din India, Palestina, Malaezia sau Statele Unite – New York, mai exact… da, directorul Festivalului de la New York a fost colegul nostru – el ne-a explicat cum arată, de exemplu, o ședință în care se stabilește parteneriatul media cu The New York Times

Ai prezentat FILB unor organizatori de festivaluri din întreaga lume. Care au fost reacțiile, ce sugestii utile ai primit?

Le-am povestit colegilor mei despre FILB, proiect de nișă și un bun exemplu pentru ceea ce înseamnă încăpățânare și dragoste pentru literatură (nu mi-am propus să sune măreț, dar chiar acesta este motivul pentru care ținem fiecare ediție…).

Însă, fiind singurul manager cultural din Europa din cadrul acestui fellowship, a trebuit să-i așez pe colegii mei într-un context mai larg, al zonei Europei Centrale și de Sud-Est, așa că m-am trezit lăudând toate festivalurile pe care le mai știu: KROKODIL din Serbia, Short Story in Zagreb din Croația ș.a., nu doar FILB.

oana boca stanescu

Alături de ceilalți fellows ai programului „Momentum” și de membrii Creative Scotland

 

Cum este interacțiunea cu publicul? Scoțienii par mai „versați” în întâlniri culturale?

S-ar părea că pur și simplu scoțienii își doresc mai mult victoria, ca să preiau un clișeu din sport. Succesul proiectului Edinburgh International Book Festival nu se datorează doar unei bune relații public-privat în zona finanțării sau programului excelent, ci el ilustrează exemplul acela perfect de colaborare din manualele recente de management cultural: public-privat-societate civilă – e realmente o mândrie pentru locuitorii Edinburghului să știe că locuiesc în orașul care reușește să aducă la bugetul de stat mai mulți bani din cultură decât din rugby și se comportă ca atare.

Care a fost cel mai emoționant moment din timpul șederii la Edinburgh?

Nu știu cât mai rezistam să nu răspund la această întrebare! De departe, cel mai emoționant moment a fost întâlnirea cu Julian Barnes și mărturisirea pe care mi-a făcut-o în cadrul întâlnirii private pe care a avut-o cu noi, cei 11 manageri culturali invitați la Edinburgh: aceea că și-a cerut prima logodnică de soție fix la București! Mi-a spus și anul, firește, dar cine și-l mai aduce aminte?

Ce autori ai decoperit la Edinburgh?

Fiind invitată la Edinburgh în calitate de manager cultural, asta mi-a permis nu doar să descopăr noi autori interesanți (asta putea să facă orice participant la Edinburgh International Book Festival), ci și tipuri noi de proiecte, noi formule prin care poți să aduci cu succes un autor în fața publicului. Am învățat management cultural atât din poveștile colegilor mei, cât și din trainingurile ținute de cei de la Creative Scotland, instituția-gazdă. De exemplu, astăzi știu ce înseamnă „Neu! Reekie!”. (râde)

Cum va arăta următoarea ediție a FILB?

Următoarea ediție a FILB va avea loc peste trei luni, în perioada 2-4 decembrie, iar scriptul arată destul de intereresant: în ultima zi a festivalului, îndrăznim să aducem la București un proiect inedit, născut la Los Angeles, dar care se ține, pentru prima dată în Europa Centrală și de Sud-Est, la București, la noi, la FILB!

FOTO: arhiva proprie

25
/01
/17

În perioada 26 februarie – 9 aprilie, Club Revdepov organizează la București un atelier de poezie sub îndrumarea Simonei Popescu. Prima ediție a atelierului de poezie a avut loc în toamna lui 2014 și s-a finalizat cu o lectură publică a celor mai bune poeme.

25
/01
/17

Iubitorii de carte sunt așteptați în această seară, de la ora 19.30, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), la lansarea romanului Noaptea de foc al celebrului scriitor şi dramaturg francez Eric-Emmanuel Schmitt. La eveniment vor participa Chris Simion, Mihaela Dedeoglu, Marieva Ionescu şi Marius Constantinescu. Cristian Iacob va oferi publicului un scurt spectacol lectură din roman în dramatizarea şi regia lui Chris Simion.

24
/01
/17

Editura Nemira publică o selecție deosebită, dedicată iubitorilor de scrisori redescoperite în sertare și arhive, ca mărturii intime, scoase la lumină în epoca e-mailului și a SMS-ului: 50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile, în selecția lui David H. Lowenherz. Lansarea are loc miercuri, 1 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cișmigiu.

20
/01
/17

Marți, 24 ianuarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc un eveniment dedicat volumului Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, volum aflat în topul vînzărilor Editurii Polirom la Salonul Internațional de Carte Gaudeamus, ediția 2016. Participă: Veronica D. Niculescu, traducătoarea volumului și Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”. Moderează: Emanuela Ignățoiu-Sora

19
/01
/17

Romanul „Cinci colțuri” (cea mai recentă carte a lui Mario Vargas Llosa), în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, a văzut lumina tiparului la Humanitas Fiction, la sfârșitul anului trecut, în seria de autor dedicată marelui scriitor peruan.

17
/01
/17

În această seară, de la ora 19.00, la ceainăria Cărturești Verona, editura Nemira lansează o carte fundamentală pentru istoria ideilor, tradusă pentru prima dată în România: Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale, de Matila C. Ghika. Volumul cuprinde o scrisoare către autor semnată de Paul Valéry, prefață de Basarab Nicolescu și este tradusă din limba franceză de Adrian Pătrușcă.

16
/01
/17

Cartea „Zgomotul timpului” a fost publicată anul trecut în colecția Babel de la Editura Nemira (ediția a II-a, traducere de Virgil Stanciu).

16
/01
/17

Poetul, prozatorul, criticul literar și publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, duminică seară, câștigător al celei de-a XXVI-a ediții a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoșani.

09
/01
/17

Cartea de povestiri „Dragoste la 17.50 $” (traducere din limba engleză și note de Cristian Neagoe), de Charles Bukowski, a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2016.

09
/01
/17

După un an cu o mulțime de cărți interesante apărute în România, din care însă puține sunt reale evenimente editoriale, Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariții din anul care tocmai s-a încheiat.