Despre Sexualitate şi societate, cu Andrei Oişteanu si Andrei Pleşu
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-sexualitate-si-societate-cu-andrei-oisteanu-si-andrei-plesu/

Astăzi, de la ora 17:00, la Colegiul Noua Europă (Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 21) va avea loc o dezbatere pe marginea volumului semnat de istoricul religiilor Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură, apărut în ediţie ilustrată, în seria de autor pe care editura Polirom i-a consacrat-o. Evenimentul va fi moderat de Andrei Pleşu. Intrarea este liberă.

Un articol de Petre Ivan|29 noiembrie 2017

Alături de autor vor participa Laura Grünberg, Vintilă Mihăilescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Răzvan Voncu. Pentru acest volum, Uniunea Scriitorilor din România i-a acordat lui Andrei Oişteanu Premiul „Scriitorii anului 2016”.

O abordare comparativă a unui domeniu delicat, în care, apelînd la numeroase aspecte inedite din istoria şi cultura României şi a lumii, autorul evidenţiază persistenţa în mentalitatea colectivă, fie şi în forme simbolice şi metaforice, a unor modele mentale şi comportamentale.

Este de mirare că o asemenea carte, despre sexualitate, nu s-a scris mai devreme. Este de mirare că savanţii din domeniul studiilor culturale nu au abordat pînă acum mai des și mai amplu acest subiect. Cartea lui Andrei Oişteanu are drept nucleu o problematică faimoasă: ius primae noctis. Acesta este unul dintre punctele cele mai interesante ale cărţii. De aici, de la «dreptul» masculului alpha de a poseda toate femelele din fieful său, porneşte analiza despre sexualitate şi, de fapt, despre servitutea sexuală, despre imperialismul sexual al unui gen, al unui sex, împotriva celuilalt. Îi mulţumesc lui Andrei Oişteanu pentru această carte, din care am învăţat foarte multe, şi sînt convins că ea va fi un bestseller. – Mircea Cărtărescu, la lansarea cărţii

„Andrei Oişteanu se încumetă să abordeze frontal problema sexualităţii, după ce a dedicat o monografie altui subiect proscris: Narcotice în cultura română. Nu despre sexualitate în cultura română este vorba însă, ci despre Sexualitate şi societate – ceea ce constituie modul normal, comparativ, de a aborda problema. Oişteanu îşi organizează polifonic expunerea, trecînd de la o temă la alta, revenind la anumite motive recurente şi făcînd pretutindeni trimiteri la spaţiul românesc. Se etalează astfel o uriaşă configuraţie, care marchează spaţiul uman şi străbate veacurile, şi în care fiecare practică sau reprezentare în parte trimite la ansamblul din care face parte şi prin care poate fi înţeleasă.” (Vintilă Mihăilescu, în Dilema veche).

Nu voi spune că am scris prezenta carte doar ca un omagiu adus sexualităţii, ci şi în încercarea de a înţelege delicatele şi misterioasele ei mecanisme şi modul în care ele influenţează (şi sînt la rîndul lor influenţate de) mecanismele sociale, morale, religioase şi culturale. Este vorba de sexualitatea omului, cel mai rasat animal din punctul de vedere al Culturii şi, tocmai de aceea, cel mai ratat animal din punctul de vedere al Naturii. Nemafiind supusă exclusiv instinctului natural de reproducere, sexualitatea umană poate fi înfrînată sau desfrînată fără limite. – Andrei Oişteanu, în Prefaţa volumului

Andrei Oişteanu este cercetător, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferenţiar la Facultatea de Litere (Universitatea din Bucureşti) şi preşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor.

Foto: Andrei Plesu si Andrei Oisteanu – facebook

 

20
/05
/19

Călătorie în timp, „Melmoth” ne invită să ne întoarcem spre tenebrosul gotic. Ne dezvăluie oameni care ar fi putut fi și istorii născute din istoria pe care o descoperim neîncetat, încercăm să o înțelegem. Noi, cititorii, devenim martori și vedem în fața ochilor scene impresionante din istorii atroce, cum ar fi genocidul armean sau Holocaustul.

17
/05
/19

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară. Cartea va fi lansată la Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, de la ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

02
/05
/19

Joi, 9 mai, Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește un eveniment dedicat Doinei Cornea și volumului „Puterea fragilității”, apărut recent la editura Humanitas, în ediție de colecție, cu un cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu. Vă invităm să parcurgeți un fragment!

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

18
/04
/19

Plasat în Mexic, la sfârșitul anilor '60, „Sălbaticul” lui Guillermo Arriaga este un roman pe viață și pe moarte, în care scriitorul își arată din plin măiestria, în 725 de pagini de literatură la cel mai înalt nivel.

12
/04
/19

El este peste tot... La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii și și-a închipuit-o.

08
/04
/19

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

04
/04
/19

Editura Humanitas a lansat recent volumul „Memoriile unui pașoptist-model. Amintiri politice și diplomatice, 1848–1903”, de Iancu Bălăceanu (Ediție de Georgeta Filitti), pe care vă invităm să-l descoperiți în colecția „Memorii/Jurnale”.