Dezbatere pe marginea antologiei 16 prozatori de azi.lit cu scriitori, jurnaliști culturali și critici literari
https://www.ziarulmetropolis.ro/dezbatere-pe-marginea-antologiei-16-prozatori-de-azi-lit-cu-scriitori-jurnali%c8%99ti-culturali-%c8%99i-critici-literari/

Antologia ”16 prozatori de azi.lit”, publicată la finalul anului trecut la Editura Humanitas, în colecţia coordonată de Andreea Răsuceanu, 821.135.1 – Scriitori români contemporani, îşi propune să fie primul volum dintr-o serie care va face anual un survol al literaturii române actuale.

Un articol de Petre Ivan|5 februarie 2019

Sâmbătă9 februarie, la ora 17.00  sunteți invitați în librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere pe marginea antologiei la care vor participaAdela Greceanu, Corina Sabău, Veronica D. Niculescu, Tatiana Țîbuleac (via Skype), Bogdan Răileanu, Cosmin Perța și Augustin Cupșa (via Skype), într-un dialog cu Mihaela Dedeoglu, jurnalist cultural,Cezar Gheorghe, critic literar, și Andreea Răsuceanu, coordonatoarea colecției 821.135.1 – Scriitori români contemporani.

În ediția 2018 a antologiei, 16 prozatori de azi.lit, îi puteți citi pe: Diana Bădica, Lavinia Braniște, Vitalie Ciobanu, Dan Coman, Bogdan Coșa, Augustin Cupșa, Tudor Ganea, Adela Greceanu, Mihai Mateiu, Ioana Nicolaie, Veronica D. Niculescu, Cosmin Perța, Bogdan Răileanu, Corina Sabău, Sebastian Sifft, Tatiana Țîbuleac.

„Am gândit antologia de față ca pe una în care cititorul de astăzi să regăsească, în același loc, o serie din cei mai buni prozatori contemporani, să poată lua contact cu scrisul lor și să decidă dacă vrea să caute mai departe romane, volume de proză scurtă ale lor. Am ales fie autori care au publicat recent cărți cu ecouri bune din partea criticii, dar și a publicului, fie prozatori care au scris la un moment dat o carte valoroasă, s-au afirmat, apoi s-au retras din prim-planul vieții literare – pe aceștia i-am provocat să răscolească prin sertarele lor cu literatură și să scoată la iveală fragmente din textele la care lucrează. Câteva voci sunt deja consacrate, confirmate prin apariția mai multor volume care au avut parte de o bună receptare în presa culturală, de premii și distincții. Alți autori sunt la început de drum, proaspăt debutați cu romane sau volume de povestiri, care au avut de asemenea parte de o bună primire. Textele lor sunt diferite și ca formulă, și ca tema­tică, și rezervă nu de puține ori adevărate surprize. Scopul a fost de a oferi un eșantion reprezentativ din proza care se scrie astăzi, cu principalele ei tendințe, o proză din ce în ce mai diversă și mai plină de provocări.

Dacă cineva ar trage linie la sfârșitul lecturii și ar încerca să distribuie tematic textele, ar descoperi probabil temele principale care îi preocupă astăzi pe prozatorii români, precum și o serie din principalele semnalmente ale literaturii recente: printre acestea, o reevaluare a poveștii, opțiunea pentru narațiuni elaborate, a căror acțiune e situată în spații dintre cele mai diverse, de la cele rurale sau aparținând micilor orașe de provincie, cu aerul lor patriarhal, la mediile creatoare de angoasă ale firmelor sau corporațiilor, exprimate în moduri foarte personale, de voci distincte, cu o amprentă inconfundabilă. Unele dintre texte sunt incursiuni în comunismul românesc, în atmosfera claustrantă a unei fabrici, sau în universul violenței arbitrare din școlile românești, ori al privațiunilor de tot felul dinainte de ’89. Altele se concentrează exclusiv asupra unor trăiri interioare, sunt sondări ale unor conștiințe alienate, rupte de exterior din pricina bolii, a însingurării, a nebuniei, povești de dragoste sau despre relațiile complicate din interiorul unei familii, care uneori frizează patologicul. Aproape toate prozele din carte sunt inedite, unele sunt scrise special pentru acest volum, motiv pentru care le mulțumesc autorilor și sper, totodată, să fi fost și pentru ei un bun prilej de a se reactiva, de a se întoarce la scris. Unele sunt fragmente de roman, din cărți cărora le prevăd un viitor promițător, alese astfel încât să alcătuiască povești coerente, cu început și sfârșit, din care cititorul să-și poată forma o imagine despre cum se scrie astăzi, lăsându-se cucerit de literatura recentă, cea care, așa cum o spune și motto-ul colecției „Scriitori români contemporani“, dă pulsul lumii în care trăim“. – Andreea Răsuceanu

Autorii citesc din antologia 16 prozatori de azi.lit

Corina Sabău citește un fragment dintr-un roman în lucru, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Și se auzeau greierii“

Adela Greceanu citește un fragment din povestirea „Mutele“

Veronica D. Niculescu citește un fragment dintr-un roman în lucru, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Trezirea“

Bogdan Răileanu citește un fragment din povestirea „Rime mici“

Tudor Ganea citește un fragment din povestirea „Iod“

Sebastian Sifft citește un fragment din romanul în lucru „Copia Carbon“, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Fuga“

Augustin Cupșa citește un fragment din povestirea „Ceață (making of)“

Dan Coman citește un fragment din romanul în lucru „Gersa“, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Caolinul Rebrișoara (prima jumătate a sezonului“

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?