Dezbatere pe marginea antologiei 16 prozatori de azi.lit cu scriitori, jurnaliști culturali și critici literari
https://www.ziarulmetropolis.ro/dezbatere-pe-marginea-antologiei-16-prozatori-de-azi-lit-cu-scriitori-jurnali%c8%99ti-culturali-%c8%99i-critici-literari/

Antologia ”16 prozatori de azi.lit”, publicată la finalul anului trecut la Editura Humanitas, în colecţia coordonată de Andreea Răsuceanu, 821.135.1 – Scriitori români contemporani, îşi propune să fie primul volum dintr-o serie care va face anual un survol al literaturii române actuale.

Un articol de Petre Ivan|5 februarie 2019

Sâmbătă9 februarie, la ora 17.00  sunteți invitați în librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere pe marginea antologiei la care vor participaAdela Greceanu, Corina Sabău, Veronica D. Niculescu, Tatiana Țîbuleac (via Skype), Bogdan Răileanu, Cosmin Perța și Augustin Cupșa (via Skype), într-un dialog cu Mihaela Dedeoglu, jurnalist cultural,Cezar Gheorghe, critic literar, și Andreea Răsuceanu, coordonatoarea colecției 821.135.1 – Scriitori români contemporani.

În ediția 2018 a antologiei, 16 prozatori de azi.lit, îi puteți citi pe: Diana Bădica, Lavinia Braniște, Vitalie Ciobanu, Dan Coman, Bogdan Coșa, Augustin Cupșa, Tudor Ganea, Adela Greceanu, Mihai Mateiu, Ioana Nicolaie, Veronica D. Niculescu, Cosmin Perța, Bogdan Răileanu, Corina Sabău, Sebastian Sifft, Tatiana Țîbuleac.

„Am gândit antologia de față ca pe una în care cititorul de astăzi să regăsească, în același loc, o serie din cei mai buni prozatori contemporani, să poată lua contact cu scrisul lor și să decidă dacă vrea să caute mai departe romane, volume de proză scurtă ale lor. Am ales fie autori care au publicat recent cărți cu ecouri bune din partea criticii, dar și a publicului, fie prozatori care au scris la un moment dat o carte valoroasă, s-au afirmat, apoi s-au retras din prim-planul vieții literare – pe aceștia i-am provocat să răscolească prin sertarele lor cu literatură și să scoată la iveală fragmente din textele la care lucrează. Câteva voci sunt deja consacrate, confirmate prin apariția mai multor volume care au avut parte de o bună receptare în presa culturală, de premii și distincții. Alți autori sunt la început de drum, proaspăt debutați cu romane sau volume de povestiri, care au avut de asemenea parte de o bună primire. Textele lor sunt diferite și ca formulă, și ca tema­tică, și rezervă nu de puține ori adevărate surprize. Scopul a fost de a oferi un eșantion reprezentativ din proza care se scrie astăzi, cu principalele ei tendințe, o proză din ce în ce mai diversă și mai plină de provocări.

Dacă cineva ar trage linie la sfârșitul lecturii și ar încerca să distribuie tematic textele, ar descoperi probabil temele principale care îi preocupă astăzi pe prozatorii români, precum și o serie din principalele semnalmente ale literaturii recente: printre acestea, o reevaluare a poveștii, opțiunea pentru narațiuni elaborate, a căror acțiune e situată în spații dintre cele mai diverse, de la cele rurale sau aparținând micilor orașe de provincie, cu aerul lor patriarhal, la mediile creatoare de angoasă ale firmelor sau corporațiilor, exprimate în moduri foarte personale, de voci distincte, cu o amprentă inconfundabilă. Unele dintre texte sunt incursiuni în comunismul românesc, în atmosfera claustrantă a unei fabrici, sau în universul violenței arbitrare din școlile românești, ori al privațiunilor de tot felul dinainte de ’89. Altele se concentrează exclusiv asupra unor trăiri interioare, sunt sondări ale unor conștiințe alienate, rupte de exterior din pricina bolii, a însingurării, a nebuniei, povești de dragoste sau despre relațiile complicate din interiorul unei familii, care uneori frizează patologicul. Aproape toate prozele din carte sunt inedite, unele sunt scrise special pentru acest volum, motiv pentru care le mulțumesc autorilor și sper, totodată, să fi fost și pentru ei un bun prilej de a se reactiva, de a se întoarce la scris. Unele sunt fragmente de roman, din cărți cărora le prevăd un viitor promițător, alese astfel încât să alcătuiască povești coerente, cu început și sfârșit, din care cititorul să-și poată forma o imagine despre cum se scrie astăzi, lăsându-se cucerit de literatura recentă, cea care, așa cum o spune și motto-ul colecției „Scriitori români contemporani“, dă pulsul lumii în care trăim“. – Andreea Răsuceanu

Autorii citesc din antologia 16 prozatori de azi.lit

Corina Sabău citește un fragment dintr-un roman în lucru, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Și se auzeau greierii“

Adela Greceanu citește un fragment din povestirea „Mutele“

Veronica D. Niculescu citește un fragment dintr-un roman în lucru, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Trezirea“

Bogdan Răileanu citește un fragment din povestirea „Rime mici“

Tudor Ganea citește un fragment din povestirea „Iod“

Sebastian Sifft citește un fragment din romanul în lucru „Copia Carbon“, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Fuga“

Augustin Cupșa citește un fragment din povestirea „Ceață (making of)“

Dan Coman citește un fragment din romanul în lucru „Gersa“, parte dintr-un fragment mai extins publicat în volum cu titlul „Caolinul Rebrișoara (prima jumătate a sezonului“

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

19
/07
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală.