Din dragoste pentru Nichita: o săptămână dedicată poetului la TVR 3
https://www.ziarulmetropolis.ro/din-dragoste-pentru-nichita-o-saptamana-dedicata-poetului-la-tvr-3/

Duminică, 31 martie, Nichita Stănescu ar fi împlinit 86 de ani. Motiv pentru care, la TVR 3, îi este dedicată o săptămână de muzică şi poezie, înregistrări cu actori îndrăgiţi care recită din creaţia poetului şi rostiri inimitabile cu Nichita însuşi.

Un articol de Liliana Matei|27 martie 2019

Între 25 şi 31 martie 2019, numai la TVR 3, urmăriţi „Din dragoste pentru Nichita’’, o campanie a Televiziunii Române dedicată poetului Nichita Stănescu, realizată de Ileana Ploscaru Panait..

Dimineaţa, de la ora 10:55, de luni până vineri, emisiunea POESIS vă prilejuieşte întâlnirea cu Nichita Stănescu şi cu actorii şi muzicienii Ion Caramitru, George Motoi, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Victor Rebengiuc, Leopoldina Bălănuţă, Monica Davidescu, Mircea Albulescu, Alexandru Repan, Anda Călugăreanu, Nicu Alifantis, Adela Mărculescu, Anton Tauf, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Ion Dichiseanu, Grupul folk „Cantos’’, Ilinca Tomoroveanu, Mariana Mihuţ.

De la ora 21:50, de luni până sâmbătă, petreceţi „O SEARĂ CU NICHITA’’ – mărturii, amintiri, poezie, prieteni, oameni care l-au cunoscut şi care l-au preţuit necondiţionat.

„DIN DRAGOSTE PENTRU NICHITA’’ – marţi (ora 23:45), miercuri (ora 23:20), joi (ora 23:50), sâmbătă (orele 15:15, 17:50 şi 1:50) şi duminică (orele 17:10 şi 22:50), un regal de poezie semnată de Nichita Stănescu – versuri şi melodii de neuitat.

Sâmbătă, de la ora 17:00, într-o emisiune de 50 de minute ne reîntâlnim cu Nichita păstrat în memoria arhivei TVR: un portret de creator care a marcat o epocă a literaturii române. Iar duminică la prânz de la ora 17:30 o emisiune-eveniment moderată de scriitoarea şi jurnalista Daniela Zeca Buzura, înregistrată în 2016 la Biblioteca Naţională a României, îi are ca invitaţi în platou pe Mircia Dumitrescu – artist vizual, Acad. Eugen Simion – critic literar, Corneliu Medvedov – cineast.

Reportajele i-au avut ca invitaţi pe Relu Biţulescu – artist vizual şi designerul copertelor de discuri cu versurile lui Nichita; Mircia Dumitrescu – artist vizual, ilustratorul operei lui Nichita, căruia poetul i-a dedicat cele „11 elegii’’; Lia Maria Voicu – director general, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Carmen Guef – muzeograf coordonator al muzeului ploieştean deschis în Casa Memorială „Nichita Stănescu’’;  Adam Puslojić – poet şi traducător în limba sârbă a poeziei lui Nichita Stănescu; Lucian Chişu – scriitor, fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române; Ion Caramitru – actor, directorul Teatrului Naţional Bucureşti şi unul dintre cei mai inspiraţi actori care au recitat din opera lui Nichita; Nicolae Breban, Alexandru Condeescu – scriitori şi Augustin Frăţilă – cantautor.

Ediţia este completată cu momente de muzică şi poezie inspirate de creaţia poetică a lui Nichita Stănescu. Poeme în rostirea poetului („Inscript XXXI’’) şi a actorilor Eusebiu Ştefănescu („Leoaică tânără, iubirea!’’), Dinu Ianculescu („Necuvintele’’), Mihai Răducu („Din nou, noi’’), Ioana Crăciunescu („Nod XI’’), selectate din emisiunea „Clipa de poezie’’, redactor Sandrino Gavriloaia.

Partea muzicală include „Ploaie în luna lui marte’’ – Nicu Alifantis, „Frunză verde de albastru’’ – Mircea Vintilă şi fragmente din recitalul lui Johnny Răducanu de la Festivalul de jazz de la Sibiu, 1989.

Îl vom putea revedea pe Nichita alături de prieteni, scriitori şi jurnalişti, în diferite etape de viaţă şi de creaţie exprimându-se pasionat asupra unicităţii poetului; Nichita cu Adam Puslojić vorbind revendicativ despre conceptul de spaţialitate a cuvintelor, despre departajarea postumă a valorilor şi despre mărul discordiei din breasla scriitorilor; Nichita vorbind despre poezia scurtă în diferitele culturi ale lumii, exemplificând magistral prin catrenul: „Dacă aş fi să scriu un catren ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuşi’’.

„Nu l-am cunoscut direct pe Nichita niciodată, deşi am avut colegi de la facultatea de arte care-l frecventau. Dar îi ştiam poeziile, atât cât poate cu cititor îndrăgostit de cărţi s-o facă. Mitul său era viu chiar dacă dispariţia sa, în 1983, lăsa un gol irecuperabil. Mult mai târziu, prin intermediul Dorei Stănescu, cu care am fost colegă de serviciu o vreme, am început să aflu mai multe despre Nichita. Apoi, odată cu venirea mea la Televiziunea Română şi producţia programelor culturale am început o adevărată săpătură arheologică în arhiva noastră unde am descoperit adevărate bijuterii de reportaje şi interviuri, înregistrări unice ce au făcut obiectul campaniei actuale. Alături de ea, emisiunea zilnică Poesis de la TVR3 m-a făcut să descopăr creaţia unui monumental poet descifrată prin simţirea unor la fel de mari actori. O bucurie şi o împlinire pe le doresc oricărui jurnalist’’ – Ileana Ploscaru Panait (realizatorul şi producătorul Campaniei „Din dragoste pentru Nichita’’)

 

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?

12
/05
/21

Editura Frontiera anunță apariția unui titlu de excepție: „Haiku siberian”, un roman grafic lituanian despre deportarea în Siberia a unui băiețel, Algis, împreună cu familia sa. Scris de Jurga Vilė și ilustrat de Lina Itagaki, romanul a impresionat lumea europeană a cărții încă de la apariția sa, în 2017.