Din dragoste pentru Nichita: o săptămână dedicată poetului la TVR 3
https://www.ziarulmetropolis.ro/din-dragoste-pentru-nichita-o-saptamana-dedicata-poetului-la-tvr-3/

Duminică, 31 martie, Nichita Stănescu ar fi împlinit 86 de ani. Motiv pentru care, la TVR 3, îi este dedicată o săptămână de muzică şi poezie, înregistrări cu actori îndrăgiţi care recită din creaţia poetului şi rostiri inimitabile cu Nichita însuşi.

Un articol de Liliana Matei|27 martie 2019

Între 25 şi 31 martie 2019, numai la TVR 3, urmăriţi „Din dragoste pentru Nichita’’, o campanie a Televiziunii Române dedicată poetului Nichita Stănescu, realizată de Ileana Ploscaru Panait..

Dimineaţa, de la ora 10:55, de luni până vineri, emisiunea POESIS vă prilejuieşte întâlnirea cu Nichita Stănescu şi cu actorii şi muzicienii Ion Caramitru, George Motoi, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Victor Rebengiuc, Leopoldina Bălănuţă, Monica Davidescu, Mircea Albulescu, Alexandru Repan, Anda Călugăreanu, Nicu Alifantis, Adela Mărculescu, Anton Tauf, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Ion Dichiseanu, Grupul folk „Cantos’’, Ilinca Tomoroveanu, Mariana Mihuţ.

De la ora 21:50, de luni până sâmbătă, petreceţi „O SEARĂ CU NICHITA’’ – mărturii, amintiri, poezie, prieteni, oameni care l-au cunoscut şi care l-au preţuit necondiţionat.

„DIN DRAGOSTE PENTRU NICHITA’’ – marţi (ora 23:45), miercuri (ora 23:20), joi (ora 23:50), sâmbătă (orele 15:15, 17:50 şi 1:50) şi duminică (orele 17:10 şi 22:50), un regal de poezie semnată de Nichita Stănescu – versuri şi melodii de neuitat.

Sâmbătă, de la ora 17:00, într-o emisiune de 50 de minute ne reîntâlnim cu Nichita păstrat în memoria arhivei TVR: un portret de creator care a marcat o epocă a literaturii române. Iar duminică la prânz de la ora 17:30 o emisiune-eveniment moderată de scriitoarea şi jurnalista Daniela Zeca Buzura, înregistrată în 2016 la Biblioteca Naţională a României, îi are ca invitaţi în platou pe Mircia Dumitrescu – artist vizual, Acad. Eugen Simion – critic literar, Corneliu Medvedov – cineast.

Reportajele i-au avut ca invitaţi pe Relu Biţulescu – artist vizual şi designerul copertelor de discuri cu versurile lui Nichita; Mircia Dumitrescu – artist vizual, ilustratorul operei lui Nichita, căruia poetul i-a dedicat cele „11 elegii’’; Lia Maria Voicu – director general, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Carmen Guef – muzeograf coordonator al muzeului ploieştean deschis în Casa Memorială „Nichita Stănescu’’;  Adam Puslojić – poet şi traducător în limba sârbă a poeziei lui Nichita Stănescu; Lucian Chişu – scriitor, fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române; Ion Caramitru – actor, directorul Teatrului Naţional Bucureşti şi unul dintre cei mai inspiraţi actori care au recitat din opera lui Nichita; Nicolae Breban, Alexandru Condeescu – scriitori şi Augustin Frăţilă – cantautor.

Ediţia este completată cu momente de muzică şi poezie inspirate de creaţia poetică a lui Nichita Stănescu. Poeme în rostirea poetului („Inscript XXXI’’) şi a actorilor Eusebiu Ştefănescu („Leoaică tânără, iubirea!’’), Dinu Ianculescu („Necuvintele’’), Mihai Răducu („Din nou, noi’’), Ioana Crăciunescu („Nod XI’’), selectate din emisiunea „Clipa de poezie’’, redactor Sandrino Gavriloaia.

Partea muzicală include „Ploaie în luna lui marte’’ – Nicu Alifantis, „Frunză verde de albastru’’ – Mircea Vintilă şi fragmente din recitalul lui Johnny Răducanu de la Festivalul de jazz de la Sibiu, 1989.

Îl vom putea revedea pe Nichita alături de prieteni, scriitori şi jurnalişti, în diferite etape de viaţă şi de creaţie exprimându-se pasionat asupra unicităţii poetului; Nichita cu Adam Puslojić vorbind revendicativ despre conceptul de spaţialitate a cuvintelor, despre departajarea postumă a valorilor şi despre mărul discordiei din breasla scriitorilor; Nichita vorbind despre poezia scurtă în diferitele culturi ale lumii, exemplificând magistral prin catrenul: „Dacă aş fi să scriu un catren ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuşi’’.

„Nu l-am cunoscut direct pe Nichita niciodată, deşi am avut colegi de la facultatea de arte care-l frecventau. Dar îi ştiam poeziile, atât cât poate cu cititor îndrăgostit de cărţi s-o facă. Mitul său era viu chiar dacă dispariţia sa, în 1983, lăsa un gol irecuperabil. Mult mai târziu, prin intermediul Dorei Stănescu, cu care am fost colegă de serviciu o vreme, am început să aflu mai multe despre Nichita. Apoi, odată cu venirea mea la Televiziunea Română şi producţia programelor culturale am început o adevărată săpătură arheologică în arhiva noastră unde am descoperit adevărate bijuterii de reportaje şi interviuri, înregistrări unice ce au făcut obiectul campaniei actuale. Alături de ea, emisiunea zilnică Poesis de la TVR3 m-a făcut să descopăr creaţia unui monumental poet descifrată prin simţirea unor la fel de mari actori. O bucurie şi o împlinire pe le doresc oricărui jurnalist’’ – Ileana Ploscaru Panait (realizatorul şi producătorul Campaniei „Din dragoste pentru Nichita’’)

 

10
/08
/16

Veste bună pentru pasionaţii de lectură! Un studiu numit "Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea", realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc. Cărţile "promovează empatie, percepţie socială, inteligenţă emoţională - procese cognitive ce duc la o supravieţuire mai bună", se arată în studiul publicat de revista "Ştiinţe Sociale & Medicină".

06
/08
/16

Peste 100 de evenimente într-unul singur, un nou amplasament mai accesibil și o ofertă editorială generoasă – (doar) trei dintre motivele pentru care cititorii aflați în vacanță la malul mării sunt așteptați la Târgul GAUDEAMUS Litoral, ediția a VIII-a.

05
/08
/16

Scris cu vervă ironică şi umor, romanul Idei Simons, O fecioară nesăbuită (traducere din limba neerlandeză şi note de Gheorghe Nicolaescu), este povestea unei adolescente aflate în căutarea unui loc sigur în vremuri nesigure şi într-o lume în care haosul e pe cale să se dezlănţuie. Apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, O fecioară nesăbuită este disponibil din această săptămână în librăriile din ţară.

04
/08
/16

Într-o zi de 4 august se năsteau trompetistul și cântărețul Louis Armstrong (1901), unul dintre cei mai mai influenţi artişti din istoria jazz-ului, şi scriitorul norvegian Knut Hamsun (1859), laureat al Premiului Nobel. Tot într-o zi de 4 august se stingea din viaţă scriitorul danez Hans Christian Andersen (1875) , cel care a încântat generații întregi de copii cu povești precum "Crăiasa Zăpezii", "Hainele cele noi ale împăratului", "Fetița cu chibrituri", "Rățușca cea urâtă", "Mica sirenă" și multe altele,

02
/08
/16

În perioada 5-6 august 2016, Muzeul Național al Literaturii Române din București, împreună cu Fundația „Gellu Naum” și în parteneriat cu Green Hours jazz-café, organizează prima ediție a Festivalului Gellu Naum. Festivalul Gellu Naum din acest an se va desfășura pe parcursul a două zile, la București și Comana, și va reuni multe dintre cele mai importante nume de poeți români contemporani, apropiați într-un fel sau altul de Gellu Naum și de scrierile sale.

01
/08
/16

În această vară, Editura Herald lansează ediția din 2016 a campaniei „Te așteptăm în librărie!“. Între 1 august și 1 noiembrie, ești invitat să intri în cele 150 de librării partenere din București și din țară și să descoperi cele 30 de cărți aflate în promoție.

31
/07
/16

Chalice îşi va face debutul în luna septembrie, în benzile desenate "Alters", o serie de poveşti despre un grup de proscrişi, a căror circumstanţe unice le dă superputeri, Făcând tranziţia la sexul feminin şi purtând cu încredere o fustă mini şi o pelerină, Chalice dezvoltă abalitatea de a controla mecanica cuantică.

28
/07
/16

O nouă ediţie a evenimentului "Noaptea cărţilor deschise" are loc, vineri, 29 iulie, între orele 20:00 şi 23:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, oferind cititorilor reduceri semnificative de 20% la toate cărţile din librărie.

27
/07
/16

Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia sunt ţările europene cu cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, în timp ce pe ultimele locuri ale acestui top se află ţări ca Olanda, Grecia şi Portugalia, unde există doar o jumătate de bibliotecă la 10.000 de persoane.