Din interiorul spectacolului „Rinocerii” în regia lui Robert Wilson
https://www.ziarulmetropolis.ro/din-interiorul-spectacolului-rinocerii-in-regia-lui-robert-wilson/

Daniela Apostol. 37 de ani. O fiică de 18 ani, Laura. Un festival de film documentar de 3 ani, Docuart Fest (primul slogan - „Cele mai frumoase povești sunt adevărate”). Și o pasiune pentru povești și tradiții care o urmărește și când merge pe stradă.

Scenograful Adrian Damian și regizorul Bobi Pricop au lucrat la spectacolul "Rinocerii" în regia lui Robert Wilson, spectacol ce va fi transmis live la Grand Cinema Băneasa, pe 2 noiembrie, la ora 19.00, în cadrul Festivalului Național de Teatru, ediția 2014.

Proiectul "Fotografie în versuri și muzică" înseamnă ilustrarea unei poezii atât prin imagini, cât și prin pasaje muzicale originale, care să reflecte tema creației literare atât vizual, cât și auditiv.

De ce preferă artiștii tineri să lucreze în sistemul teatral independent, care sunt riscurile meseriei din această sferă și dacă beneficiile suplinesc în totalitate nevoia de expresie artistică, am aflat de la Chris Simion, Ionuț Grama și Mariana Cămărășan.

Eugen Doga va susține primul său concert în aer liber la București, duminică, 31 august, la ora 18.00, în Parcul Titan. Cele mai frumoase compoziții ale sale vor putea fi ascultate în cadrul Zilei limbii române, eveniment organizat de Centrul Cultural Casa Artelor, al Primariei sectorului 3.

Suntem o societate de consum în care rareori produsele pe care le cumpărăm ne trebuie cu adevărat. Ignorăm propriile puteri și ne lăsăm controlați de reclame ascunse sub un concept. Ce facem când teatrul ne aduce toate aceste elemente pe scenă?

Între filmările din străinătate și repetițiile cu regizorul Andrei Șerban, Ana Ularu își practică meseria în teatrul independent. În interviul acordat Ziarului Metropolis, actrița povestește despre marea ei dragoste (Ștefan Iordache) și despre faptul că n-a avut niciodată idealuri fixe.

EXCLUSIV Ziarul Metropolis publică un text semnat de Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon, în replică la acuzațiile pe care actorul Florin Zamfirescu i le-a adus pe blogul scriitoarei Lorena Lupu.

INTERVIU Victor Ioan Frunză defineşte noţiunea de „şuşă“ (care poate fi şi intelectuală), spune despre critici că nu au capacitatea să evalueze spectacolele şi despre artiştii-protestatari că asistă impasibili la un fenomen la fel de otrăvitor precum cianura: reducerea fondurilor în cultură.

EXCLUSIV Actorul Ştefan Bănică împlineşte astăzi, pe 18 octombrie, 46 de ani. Colegele lui de la Teatrul de Comedie, Emilia Popescu, Diana Cavallioti şi Anca Dumitra, îi trimit trei felicitări virtuale, prin intermediul Ziarului Metropolis.

George Enescu a acordat zeci de interviuri de-a lungul vieţii, dar a şi scris câteva texte, în limba română şi în limba franceză. Ziarul Metropolis vă prezintă primul articol scris de George Enescu şi publicat în revista „Făt-Frumos“, la 1 septembrie 1915.

Emilia Popescu joacă în seara aceasta şi mâine, de la ora 19.00, în „Sex“, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, un spectacol despre dragoste, ratare, moarte şi eşecul unei relaţii.

INEDIT George Enescu a acordat mai multe interviuri, între 1898 şi 1946, în care şi-a dezvăluit viziunea faţă de viaţă şi faţă de muzică. Ziarul Metropolis vă prezintă cele mai importante declaraţii făcute de muzician.

Ana Blandiana şi Romulus Rusan vorbesc despre: România, politica unei ţări, vocaţia intelectualului român, admiraţia faţă de intelectualii disidenţi şi repudierea lor după 1990, într-un interviu publicat în cartea „Românii secolului XXI“, de Rhea Cristina.

Ziarul Metropolis vă invită să vedeţi cele mai bune imagini surprinse de fotoreporterii publicaţiei, într-o nouă secţiune, „Fotocronici“.

„Nu sînt un carierist, sînt un modest soldat care are în raniţă 40 de piese şi care mărşăluieşte şi, pe unde trece, întreabă: «Vreţi? Iată, vă dau. Citiţi!»“, îşi face autoportretul dramaturgul Matei Vişniec, într-un interviu publicat de Rhea Cristina în cartea „Românii secolului XXI“.

Căderea comunismului a însemnat şi desfiinţarea cenzurii oficiale şi intrarea într-o nouă estetică cinematografică. Dacă puţinii rebeli din filmul românesc al anilor `90 mai aveau de luptat cu trecutul şi prezentul, cei ai Noului Cinema sunt mai degrabă apărătorii unor cauze personale.

Cinematografia mondială a oferit în istoria sa numeroase portrete remarcabile de rebeli. Însă şi filmul românesc din timpul comunismului a avut propriii tineri nonconformişti, spirite libere şi periculoase pentru un întreg sistem.