Odată cu apariţia filmului „Jackie” (regia: Pablo Larrain), primul film pentru marele ecran inspirat de viaţa celei mai faimoase prime doamne a Statelor Unite, editura Corint a lansat biografia „Jaqueline Bouvier Kennedy Onassis. Povestea nespusă”, publicată de Barbara Leaming în 2014.
Un articol de Alina Vîlcan|23 aprilie 2017
După ce a scris biografiile unor personalități ca Winston Churchill, Marilyn Monroe sau Roman Polanski, devenite repede besteselleruri, jurnalista Barbara Leaming, care de-a lungul timpului a semnat în publicații ca The New York Times Magazine sau Vanity Fair, ne introduce în lumea iconicei Jackie Kennedy, lume pe care o recompune în aproape 400 de pagini, de la adolescenta deopotrivă cuceritoare și timidă din Newport, acolo unde mama sa, Janet Lee Bouvier, se căsătorise cu bancherul Hugh D. Auchincloss Jr., după divorțul de nonconformistul și afemeiatul Black Jack – acel tată bronzat artificial și falit, trecând prin perioada petrecută la Casa Albă și mai apoi prin anii dificili care au urmat după moartea președintelui Kennedy, până la finalul vieții celei mai iubite prime doamne din istoria Americii.
Și iată o carte pe care o vei citi pe nerăsuflate și nu o vei uita ușor. Sub ochii tăi, cititorul, Jackie trece de la adolescenta crescută într-o familie bună, a cărei educație se centrează mai ales pe cum să devii o soție ideală, la tânăra care va refuza o căsătorie convențională alegând aventura alături de cel care în scurt timp avea să devină cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite. S-a spus că interesele politice l-au împins pe JFK spre căsătorie, iar Leaming nu infirmă astfel de zvonuri, dimpotrivă. Jackie era o alegere bună, aducând un plus de aristocrație în familia bogaților Kennedy.
La brațul președintelui, ea va cuceri Parisul (Sunt bărbatul care a însoțit-o pe Jacqueline Kennedy la Paris, spunea atunci JFK), și mai apoi Viena, iar americanii vor învăța și ei repede să o iubească pe femeia tânără de la Casa Albă, care pozează adesea în Life și în alte publicații, etalând un stil numai al ei. Jackie este deja mamă a doi copii – John și Caroline, dă recepții grandioase care vor rămâne în istorie, dar în spatele luxului și fericirii afișate se ascund drame ale maternității (alți doi copii morți), infidelitatea patologică a unui soț râvnit de toate femeile Americii, de la secretare anonime, la starurile epocii, precum Marilyn Monroe, sau complicațiile bolii – pentru că adevăratul JFK, cel din spatele imaginii unui președinte tânăr și sportiv, are dureri infernale de spate, suportă operații dificile și, cel mai adesea, atunci când nu este văzut de mulțime, folosește cârjele pentru a merge.
Dincolo de intimitatea celor doi, se scrie istoria, iar biografia de față nu o ignoră. Cartea lui Leaming se aventurează adesea în întâmplările politice ale vremii, construind un tot unitar, în care se întâlnesc istoria personală și istoria Americii.
Apoi se întâmplă Dallasul și nimic nu va mai fi la fel. Din ziua aceea, Jackie Kennedy va deveni pentru cei mai mulți femeia care ține în mâini capul însângerat al președintelui; imaginea ei târându-se pe capota mașinii prezidențiale pentru a aduna resturile zburate din creierul președintelui va face înconjurul lumii, la fel ca și aceea în care ținându-și copiii de mână își conduce soțul pe ultimul drum. Jackie devine atunci emblema curajului.
Mai târziu, va rememora obsesiv detaliile atentatului, va spune povestea celor întâmplate în Dallas oricui va vrea (sau nu) să o asculte și poate că nu-și va mai reveni niciodată. Barbara Leaming este adepta teoriei că Jackie a suferit toată viața de TSPT (tulburare de stres post-traumatic), boală recunoscută oficial în timpul vieții ei, odată cu întoarcerea soldaților americani din Vietnam.
În aceste condiții, văduva lui JFK se va lupta toată viața cu amintirile de atunci, cu cărțile despre moartea soțului ei, cu jurnaliștii intruzivi, cu frica permanentă. Din cea mai iubită femeie a Americii, se va transforma într-una blamată, atitudinea ei o va face nesuferită în ochii presei, oamenii se vor sătura de cea care le readuce în vizor o nenorocire pe care vor să o uite, așa susține Leaming, și apoi se va întâmpla atentatul asupra lui Boby Kennedy și moartea acestuia și amenințarea permanentă cu care se va confrunta mai departe cel mai mic dintre frații Kennedy, Ted, iar ea, Jacqueline, va alege să fugă departe de toate acestea, într-un loc îndepărtat, unde să se simtă în siguranță, în Grecia lui Onassis, pe Skorpios; căsătoria cu cel mai controversat miliardar al vremii o pune iar într-o lumină nefavorabilă. Dincolo de ochii mulțimii, este din nou înșelată – grecul continuă să se vadă cu Maria Callas, Jackie pendulează între Grecia și New York, unde copiii ei își continuă studiile.
Până când fiul lui Onassis moare, iar ea este acuzată că a adus blestemul în Europa. La un pas de divorț, este pentru a doua oară văduvă – Aristotel Onassis se stinge din viață la scurt timp după fiul său.
Întoarsă definitiv în America, Jackie se dedică activității de editor de carte, ceea ce o va face, potrivit lui Leaming, să-și depășească, în mare măsură, trauma. În ultima parte a vieții, îl are alături pe Maurice Templesman. După ce fusese soția a doi dintre cei mai puternici oameni ai lumii, spre finalul vieții o regăsim lângă un bărbat total diferit de aceștia – bărbatul complet devotat pe care nu-l avusese niciodată.
Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis moare la 64 de ani, în urma unui limfom non-Hodgkin (cancer). Toate cele de mai sus și multe altele se regăsesc într-un volum captivant, construit deopotrivă ca o poveste despre celebritate și despre ceea ce se ascunde în spatele celebrității.
Mai târziu, va rememora obsesiv detaliile atentatului, va spune povestea celor întâmplate în Dallas oricui va vrea (sau nu) să o asculte și poate că nu-și va mai reveni niciodată. Barbara Leaming este adepta teoriei că Jackie a suferit toată viața de TSPT (tulburare de stres post-traumatic), boală recunoscută oficial în timpul vieții ei, odată cu întoarcerea soldaților americani din Vietnam.
