Directorul anim’est: „Sunt mulţi oameni talentaţi în filmul de animaţie. Fiţi pe fază”
https://www.ziarulmetropolis.ro/directorul-animest-sunt-multi-oameni-talentati-in-filmul-de-animatie-fiti-pe-faza/

Directorul Festivalului Internaţional de Film de Animaţie anim’est (3-12 octombrie), Mihai Mitrică, spune cum a făcut selecţia şi ce filme nu trebuie ratate, face portretul robot al spectatorului anim’est şi atrage atenţia asupra talentelor din filmul de animaţie românesc, „care în curând vor exploda”.

Un articol de Ionuţ Mareş|2 octombrie 2014

Cea de-a noua ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație anim’est, care va începe vineri, 3 octombrie, și se va încheia la 12 octombrie, se va desfășura, sub sloganul Re:Animating Bucharest, la Cinema Studio, Cinema Elvira Popescu și într-o casă de patrimoniu devenită re:animation hub.

Despre tot ce înseamnă un astfel de eveniment ne vorbește directorul festivalului, Mihai Mitrică, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis.

Programul complet al festivalului poate fi descărcat aici.

Ionuţ Mareş: Care sunt miza şi ideea din spatele conceptului-mesaj din acest an, „Re:Animating Bucharest”?

Mihai Mitrică: Conceptul „Re:Animating Bucharest” depăşeşte graniţele unui festival de film în sine. Mai mult decât atât, înseamnă să scoţi lumea din casă nu numai pentru filme, dar şi pentru atmosfera evenimentului, în speţă anim’est. Este o ediţie în care sperăm că publicul va realiza că anim’est-ul este o stare de spirit.

Asta ne propunem anul acesta prin proiecţii outdoor, mapping-uri pe clădiri, petreceri neconvenţionale, toate ducând la acest concept de re:Animare început în 2006 de anim’est, însă pe atunci având ca obiectiv doar re:animarea filmului de animaţie românesc.

Care au fost criteriile pe baza cărora tu şi echipa ta aţi conceput selecţia şi invitaţii?

Nu există criterii bătute în cuie. Selecţia filmelor din competiţie este un proces destul de dificil, ţinând cont că trebuie să vezi 1.300 de scurtmetraje şi 25 lungmetraje care se înscriu la concurs. Totuşi, aş menţiona, aleatoriu, unele criterii: originalitate, calitatea scenariului, calitatea animaţiei, precum şi folosirea tehnicii de animaţie adaptată la firul narativ al poveştii.

Invitaţii cei mai importanţi sunt book-uiţi din timp mergând lunar la alte festivaluri de film, an de an. Este destul de greu să aduci „vedetele” din animaţie, mai ales că majoritatea sunt oameni foarte ocupaţi şi destul de retraşi (în sensul în care nu le place publicitatea).

După cum se ştie, producţia unui film de animaţie durează de la un an la 5-6 ani, dacă vorbim şi de lungmetraje, astfel că majoritatea lucrează la două-trei proiecte în acelaşi timp. De aici şi lipsa de timp.

Dintr-un program atât de abundent, ce nu ar trebui să rateze un spectator poate mai puţin familiarizat cu filmul de animaţie, dar doritor să vadă ce-i poate oferi mai bun acest tip de cinema?

Acesta este publicul pe care vrem să-l re:animăm şi să-l atragem în cinematografe la această ediţie: cel mai puţin familiarizat cu filmul de animaţie. Să descopere că filmul de animaţie nu înseamnă doar ce vede la televizor sau în mall-uri, producţii Disney şi Dreamworks. Arta filmului de animaţie se vede la anim’est. În mall-uri vezi ce produce industria filmului de animaţie.

Trei recomandări (şi pentru copii): „Minuscule”, „Beyond Beyond” şi, bineînţeles, filmul de deschidere, „The Boxtrolls”.

Cu ce v-aţi propus să-i surprindeţi pe cunoscători şi publicul vostru fidel?

Fanii anim’est vor avea ocazia să vadă filmele pe care le aşteaptă de mult pe marile ecrane. Vorbesc aici de ultimul Miyazaki – „The Wind Rises”, filmul lui Gondry (n.r. – „Is the Man Who Is Tall Happy? An animated conversation with Noam Chomsky”), prima dată în postura de regizor al unui film de animaţie, „Jack şi mecanica inimii”, produs de Luc Besson, producţia franţuzească „Minuscule”, iar pentru fani – Bill Plympton se întoarce în Romania după 2008.

Bill Plympton nu mai are nevoie de nicio prezentare. În 2008 îmi aduc aminte că ne tot temeam că nu va veni lumea la filmul său (programat în timpul săptămânii, într-o miercuri, pentru că atunci a putut să stea, ca şi acum, vreo 3 zile), ne gândeam cum să-l promovam pe Plympton şi ce să facem.

Ei bine, fără mare promovare, în afară de site-ul nostru şi de două-trei ştiri în presa de specialitate, cinematograful Scala a fost plin ochi. 800 de oameni au venit să-l vadă pe Plympton şi să vadă cea mai recentă realizare de atunci, „Idiots and Angels”. Atunci am realizat că ăsta e publicul bucureştean şi nu numai – cel care ştie exact despre ce este vorba la anim’est.

Ce tehnici şi stiluri principale de animaţie sunt reprezentate în programul din acest an?

Toate! Este un alt criteriu de selecţie. Într-o selecţie completă trebuie să prezinţi noile tendinţe în animaţie, dar şi să „atingi” toate tehnicile. De la animația cu păpuşi Stop-motion, pixelation, rotoscopie, 2D, 3D, animaţia cu nisip, toate vor fi regăsite în programul anim’est 2014.

Care e partea cea mai dificilă în organizarea festivalului?

Dacă este nevoie s-o mai spun – partea de finanţare a festivalului. Ca să poţi să pui în aplicare un concept şi ideile pe care le ai pentru o ediţie ai nevoie de bani.

Bineînțeles că niciun eveniment de film din România nu va avea vreodată bugetul pe care şi l-ar dori, însă aici se vede iscusinţa fiecărui organizator de a realiza conceptul cu bugetul pe care-l are. Şi bine!

Sunteţi la a noua ediţie. Care este portretul robot al spectatorului tipic al anim`est?

Tânăr, pasionat, inteligent şi fidel. Dacă mai spunem că este foarte receptiv şi ancorat în prezent, aveţi deja un portret complet.

Cum arată animaţia românească în acest moment?

Un pic mai bine ca în ultimii cinci ani, să zicem. Se văd progrese. Dar, ca şi în alte domenii de la noi, acestea sunt foarte lente. Aici e problema generală în România, şi intrăm în alte discuţii. Sunt mulţi oameni talentaţi aici care în curând vor exploda, chiar şi în filmul de animaţie. Fiţi pe fază.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.