Documentarul „Anthropocene: The Human Epoch”, în premieră în România
https://www.ziarulmetropolis.ro/documentarul-anthropocene-the-human-epoch-in-premiera-in-romania/

Ediţia a 2-a a Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music va avea loc la Timişoara, în perioada 30 august – 1 septembrie 2020, şi va propune o serie de conferinţe şi dezbateri în jurul unor teme de actualitate din ştiinţă, ficţiune, tehnologie şi muzică, alături de cele mai captivante filme de cinema, reunite sub aceste categorii.

Un articol de Liliana Matei|25 august 2020

Iulius Gardens va găzdui discuțiile Nature & Wild Life  – duminică, 30 august, de la ora 20:30 – și Antropocen – luni, 31 august, de la ora 19:30. Discuția pe tema Nature & Wild Life va deschide festivalul pe 30 august și va fi urmată de proiecția filmului White God, în regia lui Kornél Mundruczó.

Invitații conferinței sunt prof. dr. Marie-Jose Enders-Slegers, Facultatea de Psihologie, Catedra de Psihologie Clinică, Secția Antrozoologie, Open Universiteit Olanda, care va interveni prin Skype, Levente Borka, medic veterinar, născut, crescut printre câini, în Târgu Mureș și prof. Andrei Mihalca, Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca (USAMV CN), care va modera discuția despre fuziunea dintre medicina veterinară și cea umană și colaborarea dintre cele două comunități.

Odată cu numărul tot mai mare de animale de companie în mediul urban, a crescut și interesul pentru cercetarea (bolilor) acestora. O parte a acestor cercetări pot fi aplicate și la om. Dar și invers. Vom privi totodată și la relația de interdependență între om și animal și la ce înseamnă interacțiunea aceasta pentru bunăstarea oamenilor și a animalelor.

Prof. dr. Andrei Mihalca este doctor în Parazitologie și Boli Parazitologic, iar în prezent este colaborator al Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitologice din cadrul Univeristății de Științe ale Agriculturii și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. Din 2014, este Diplomat în cadrul Colegiul European de Medicină Zoologică, cu specializare pe animale sălbatice, și bolile aferente, parazitologie tropicală și medicină de conservare. Este coordonatorul a multiple studii de cercetare pe boli transmisibile, inclusiv al proiectului pan-european EurNegVec COST Action. Este un participant activ în proiecte de cercetare în cadrul medicinii veterinare, cu aplicare pe boli infecțioase și parazitologice la animale mici (câini și pisici) în Africa subsahariană, cu prezențe în Kenya, Uganda, Coasta de Fildeș, Republica Centrafricană și Liberia.

Prof. dr. Marie-Jose Enders-Slegers este profesor de Antrozoologie la Facultatea de Psihologie și Științele educației la Universitatea Open din Heerlen, Olanda, din anul 2013. Domeniul său de cercetare urmărește dezvoltarea relațiilor om/animal și semnificația pe care această relație o are pentru persoanele vulnerabile (cum ar fi vârstnicii, vârstnicii cu demență, copiii traumatizați, persoanle cu handicap mental, copiii cu autism), dar și legătura între violența domestică și abuzul asupra animalelor. Prof. dr. Enders-Slegers este fondatoarea și, în present, consultantă AAIZOO (Animal Assisted Interventions in Zorg (Care), Onderzoek (Research), Onderwijs (Education), este fondatoarea și membră în board-ul The Circle of Violence din Olanda, colaborator la Universitatea din Denver și IVA (Institutului pentru Antrozoologie din Olanda), printre altele.

Levente Borka este medic veterinar, născut, crescut printre câini, în Târgu Mureș, este președintele Asociației Vets4Wild, asociație care militează pentru salvarea animalelor sălbatice.

Seara va continua la Iulius Gardens cu proiecția filmului White God, în regia lui Kornél Mundruczó, câștigătorul Premiului Un Certain Regard, Cannes Film Festival 2014. Filmul spune povestea micuței  Lili (Zsófia Psotta) care are 13 ani și un câine, pe nume Hagen. Mai are și un tată (Sandor Zsótér) care nu vrea să plătească o taxă pentru câine (nefiind rasă pură, Hagen este taxat mult). Când Hagen este abandonat, încep două drumuri. Primul, o căutare disperată: Lili își caută câinele mult-iubit. Al doilea este o ascensiune fulminantă: Hagen devine șef de haită. O haită ce va cuceri Pământul. Kornél Mundruczó redă atent și fin toate relațiile emoționale dintre adolescentă și câinele ei într-un film bizar, supra-realist și memorabil care depășește cu mult definițiile clasice.

Luni, pe 30 august, publicul este invitat la o seară în jurul conceptului antropocen, cu proiecția în premieră pe marele ecran în România a filmului documentar Anthropocene: The Human Epoch, regia Jennifer Baichwal, Edward Burtynsky și Nicholas de Pencier, narat de Alicia Vikander (de la ora 20:30). Filmul este precedat de la ora 19:30, de un dialog între dr. Ștefan Dorondel, antropolog afiliat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București și al Institutului de Studii Sudest Europene și prof. dr. Călin Cotoi, profesor în cadrul Departamentului de Sociologie, Universitatea din București.

În prezentarea sa, Ștefan Dorondel va explica noțiunea de „antropocen”, în ce context a fost propus și de către cine și va supune atenției o serie de întrebări care trebuie puse atunci când angajăm termenul „antropocen”: Când începe această perioadă? În preistorie? Odată cu industrializarea? După 1945? Ce înseamnă exact, ce presupune antropocenul? Se referă antropocenul doar la natură? Cine și de ce contestă politic antropocenul? În ultimă instanță, acoperă eficient acest termen criza pe care o traversăm? Ce lăsăm în umbră atunci când vorbim despre antropocen? Și mai ales, cea mai importantă întrebare: ce este de făcut pentru ca specia noastră să supraviețuiască alături de celelalte specii?

Ștefan Dorondel este antropolog afiliat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București și al Institutului de Studii Sudest Europene. Mare parte a activității o desfășoară în domeniul defrișării, a schimbării climatologice și a transformării zonelor mlăștinoase în timpuri moderne și contemporane în Europa de Sud-Est.  A deținut mai multe poziții de cercetare în cadrul studiilor post doctorale la Universitățile Yale și Cambridge din Statele Unite, la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, la Institutul Max Planck pentru Antropologie, la Universitatea Jena și Colegiul New Europe. Este autor al Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania (Berghahn, 2016), și co-autor împreună cu T. Sikor, J. Sthal si P/T Xuan al When Things Become Property. Land Reform, Authority and Value in Postsocialist Europe and Asia (Berghahn, 2017).

Călin Cotoi este născut în 1974 la Timișora. Are licență în medicină și sociologie, doctorat în filosofie și este profesor în cadrul Departamentului de Sociologie, Universitatea din București. A publicat în domeniul antropologiei politice, istoriei științelor, sociologiei și istoriei mediului, teoriei sociale și a istoriei medicinei. Alumnus al Center for Advanced Studies Sofia, Collegium Budapest, Colegiul Noua Europă, Wissenschaft Kolleg zu Berlin și Woodrow Wilson Center.

Prezentat la festivaluri internaționale ca Toronto, Sundance sau Berlinale, documentarul Anthropocene: The Human Epoch contemplă frumusețea peisajelor, ferocitatea utilajelor și o face cu un ritm de vis ciudat și premonitoriu. Fără discursuri moralist – alarmiste dar deplin conștienți de impactul imaginilor și mai ales de capacitatea filmului de-a oferi spectatorului o perspectivă clară asupra dimensiunilor apocaliptice ale exploatărilor, cei trei regizori creează o senzație neliniștoare. Par a fi ultimele peisaje serene de dianinte de din ce în ce mai probabilul dezastru ecologic.

Ca și în cazul documentarelor lor precedente (Watermark, Manufacturing Landscapes, Payback), regizorii lui Anthropocene: The Human Epoch utilizează tehnici clasice de filmare și tehnologie nou-nouță pentru a-și crea secvențele răspândite de-a lungul a 20 de țări și 6 continente. Din păcate imaginile splenide nu sunt din vreun catalog de destinații de vacanță ci din zone afectate de prezența oamenilor și imapactul lor negativ asupra naturii.

Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music este organizat în cadrul Flight Festival Timișoara și își propune să ofere orașului și zonei posibilitatea de a fi la curent cu cele mai captivante filme de cinema reunite sub aceste categorii și de a participa la evenimente, dezbateri și activități interactive.

Flight Festival a luat naștere în 2019 și este un festival de muzică, artă și tehnologie dezvoltat de organizatori în contextul în care orașul Timișoara va găzdui Capitala Culturală a Europei, și al cărui obiectiv este de a introduce cât mai mulți participanți în fascinanta lume a fenomenului cultural și de a poziționa orașul Timișoara pe harta festivalurilor relevante din Europa.  Ediția din 2020 este gândită ca o călătorie cu mai multe escale, destinația finală fiind bine cunoscuta locație care a acomodat festivalul și în ediția de debut: Aerodromul Cioca. „Decolarea” se întâmplă în 28 august, iar locațiile în care se desfășoară activități pentru toate gusturile sunt Bastionul Theresia, Gradina de Vară a Filarmonicii Banatul, D’arc pe mal, Piața Sf. Gheorghe, Iulius Town și Aerodromul Cioca. Carla’s Dreams, Irina Rimes, Roxen, Grimus, Toulouse Lautrec, Shiver, K-lu, Phaser, R.U.A, Persona, Allover, Kings are overrated, Dragoș Moldovan, Amalia Gaiță și mulți alții sunt artiștii care vor urca pe scena de la Aerodromul Cioca.

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).