Documentarul „Anthropocene: The Human Epoch”, în premieră în România
https://www.ziarulmetropolis.ro/documentarul-anthropocene-the-human-epoch-in-premiera-in-romania/

Ediţia a 2-a a Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music va avea loc la Timişoara, în perioada 30 august – 1 septembrie 2020, şi va propune o serie de conferinţe şi dezbateri în jurul unor teme de actualitate din ştiinţă, ficţiune, tehnologie şi muzică, alături de cele mai captivante filme de cinema, reunite sub aceste categorii.

Un articol de Liliana Matei|25 august 2020

Iulius Gardens va găzdui discuțiile Nature & Wild Life  – duminică, 30 august, de la ora 20:30 – și Antropocen – luni, 31 august, de la ora 19:30. Discuția pe tema Nature & Wild Life va deschide festivalul pe 30 august și va fi urmată de proiecția filmului White God, în regia lui Kornél Mundruczó.

Invitații conferinței sunt prof. dr. Marie-Jose Enders-Slegers, Facultatea de Psihologie, Catedra de Psihologie Clinică, Secția Antrozoologie, Open Universiteit Olanda, care va interveni prin Skype, Levente Borka, medic veterinar, născut, crescut printre câini, în Târgu Mureș și prof. Andrei Mihalca, Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca (USAMV CN), care va modera discuția despre fuziunea dintre medicina veterinară și cea umană și colaborarea dintre cele două comunități.

Odată cu numărul tot mai mare de animale de companie în mediul urban, a crescut și interesul pentru cercetarea (bolilor) acestora. O parte a acestor cercetări pot fi aplicate și la om. Dar și invers. Vom privi totodată și la relația de interdependență între om și animal și la ce înseamnă interacțiunea aceasta pentru bunăstarea oamenilor și a animalelor.

Prof. dr. Andrei Mihalca este doctor în Parazitologie și Boli Parazitologic, iar în prezent este colaborator al Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitologice din cadrul Univeristății de Științe ale Agriculturii și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. Din 2014, este Diplomat în cadrul Colegiul European de Medicină Zoologică, cu specializare pe animale sălbatice, și bolile aferente, parazitologie tropicală și medicină de conservare. Este coordonatorul a multiple studii de cercetare pe boli transmisibile, inclusiv al proiectului pan-european EurNegVec COST Action. Este un participant activ în proiecte de cercetare în cadrul medicinii veterinare, cu aplicare pe boli infecțioase și parazitologice la animale mici (câini și pisici) în Africa subsahariană, cu prezențe în Kenya, Uganda, Coasta de Fildeș, Republica Centrafricană și Liberia.

Prof. dr. Marie-Jose Enders-Slegers este profesor de Antrozoologie la Facultatea de Psihologie și Științele educației la Universitatea Open din Heerlen, Olanda, din anul 2013. Domeniul său de cercetare urmărește dezvoltarea relațiilor om/animal și semnificația pe care această relație o are pentru persoanele vulnerabile (cum ar fi vârstnicii, vârstnicii cu demență, copiii traumatizați, persoanle cu handicap mental, copiii cu autism), dar și legătura între violența domestică și abuzul asupra animalelor. Prof. dr. Enders-Slegers este fondatoarea și, în present, consultantă AAIZOO (Animal Assisted Interventions in Zorg (Care), Onderzoek (Research), Onderwijs (Education), este fondatoarea și membră în board-ul The Circle of Violence din Olanda, colaborator la Universitatea din Denver și IVA (Institutului pentru Antrozoologie din Olanda), printre altele.

Levente Borka este medic veterinar, născut, crescut printre câini, în Târgu Mureș, este președintele Asociației Vets4Wild, asociație care militează pentru salvarea animalelor sălbatice.

Seara va continua la Iulius Gardens cu proiecția filmului White God, în regia lui Kornél Mundruczó, câștigătorul Premiului Un Certain Regard, Cannes Film Festival 2014. Filmul spune povestea micuței  Lili (Zsófia Psotta) care are 13 ani și un câine, pe nume Hagen. Mai are și un tată (Sandor Zsótér) care nu vrea să plătească o taxă pentru câine (nefiind rasă pură, Hagen este taxat mult). Când Hagen este abandonat, încep două drumuri. Primul, o căutare disperată: Lili își caută câinele mult-iubit. Al doilea este o ascensiune fulminantă: Hagen devine șef de haită. O haită ce va cuceri Pământul. Kornél Mundruczó redă atent și fin toate relațiile emoționale dintre adolescentă și câinele ei într-un film bizar, supra-realist și memorabil care depășește cu mult definițiile clasice.

Luni, pe 30 august, publicul este invitat la o seară în jurul conceptului antropocen, cu proiecția în premieră pe marele ecran în România a filmului documentar Anthropocene: The Human Epoch, regia Jennifer Baichwal, Edward Burtynsky și Nicholas de Pencier, narat de Alicia Vikander (de la ora 20:30). Filmul este precedat de la ora 19:30, de un dialog între dr. Ștefan Dorondel, antropolog afiliat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București și al Institutului de Studii Sudest Europene și prof. dr. Călin Cotoi, profesor în cadrul Departamentului de Sociologie, Universitatea din București.

În prezentarea sa, Ștefan Dorondel va explica noțiunea de „antropocen”, în ce context a fost propus și de către cine și va supune atenției o serie de întrebări care trebuie puse atunci când angajăm termenul „antropocen”: Când începe această perioadă? În preistorie? Odată cu industrializarea? După 1945? Ce înseamnă exact, ce presupune antropocenul? Se referă antropocenul doar la natură? Cine și de ce contestă politic antropocenul? În ultimă instanță, acoperă eficient acest termen criza pe care o traversăm? Ce lăsăm în umbră atunci când vorbim despre antropocen? Și mai ales, cea mai importantă întrebare: ce este de făcut pentru ca specia noastră să supraviețuiască alături de celelalte specii?

Ștefan Dorondel este antropolog afiliat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București și al Institutului de Studii Sudest Europene. Mare parte a activității o desfășoară în domeniul defrișării, a schimbării climatologice și a transformării zonelor mlăștinoase în timpuri moderne și contemporane în Europa de Sud-Est.  A deținut mai multe poziții de cercetare în cadrul studiilor post doctorale la Universitățile Yale și Cambridge din Statele Unite, la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, la Institutul Max Planck pentru Antropologie, la Universitatea Jena și Colegiul New Europe. Este autor al Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania (Berghahn, 2016), și co-autor împreună cu T. Sikor, J. Sthal si P/T Xuan al When Things Become Property. Land Reform, Authority and Value in Postsocialist Europe and Asia (Berghahn, 2017).

Călin Cotoi este născut în 1974 la Timișora. Are licență în medicină și sociologie, doctorat în filosofie și este profesor în cadrul Departamentului de Sociologie, Universitatea din București. A publicat în domeniul antropologiei politice, istoriei științelor, sociologiei și istoriei mediului, teoriei sociale și a istoriei medicinei. Alumnus al Center for Advanced Studies Sofia, Collegium Budapest, Colegiul Noua Europă, Wissenschaft Kolleg zu Berlin și Woodrow Wilson Center.

Prezentat la festivaluri internaționale ca Toronto, Sundance sau Berlinale, documentarul Anthropocene: The Human Epoch contemplă frumusețea peisajelor, ferocitatea utilajelor și o face cu un ritm de vis ciudat și premonitoriu. Fără discursuri moralist – alarmiste dar deplin conștienți de impactul imaginilor și mai ales de capacitatea filmului de-a oferi spectatorului o perspectivă clară asupra dimensiunilor apocaliptice ale exploatărilor, cei trei regizori creează o senzație neliniștoare. Par a fi ultimele peisaje serene de dianinte de din ce în ce mai probabilul dezastru ecologic.

Ca și în cazul documentarelor lor precedente (Watermark, Manufacturing Landscapes, Payback), regizorii lui Anthropocene: The Human Epoch utilizează tehnici clasice de filmare și tehnologie nou-nouță pentru a-și crea secvențele răspândite de-a lungul a 20 de țări și 6 continente. Din păcate imaginile splenide nu sunt din vreun catalog de destinații de vacanță ci din zone afectate de prezența oamenilor și imapactul lor negativ asupra naturii.

Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music este organizat în cadrul Flight Festival Timișoara și își propune să ofere orașului și zonei posibilitatea de a fi la curent cu cele mai captivante filme de cinema reunite sub aceste categorii și de a participa la evenimente, dezbateri și activități interactive.

Flight Festival a luat naștere în 2019 și este un festival de muzică, artă și tehnologie dezvoltat de organizatori în contextul în care orașul Timișoara va găzdui Capitala Culturală a Europei, și al cărui obiectiv este de a introduce cât mai mulți participanți în fascinanta lume a fenomenului cultural și de a poziționa orașul Timișoara pe harta festivalurilor relevante din Europa.  Ediția din 2020 este gândită ca o călătorie cu mai multe escale, destinația finală fiind bine cunoscuta locație care a acomodat festivalul și în ediția de debut: Aerodromul Cioca. „Decolarea” se întâmplă în 28 august, iar locațiile în care se desfășoară activități pentru toate gusturile sunt Bastionul Theresia, Gradina de Vară a Filarmonicii Banatul, D’arc pe mal, Piața Sf. Gheorghe, Iulius Town și Aerodromul Cioca. Carla’s Dreams, Irina Rimes, Roxen, Grimus, Toulouse Lautrec, Shiver, K-lu, Phaser, R.U.A, Persona, Allover, Kings are overrated, Dragoș Moldovan, Amalia Gaiță și mulți alții sunt artiștii care vor urca pe scena de la Aerodromul Cioca.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.