Doi dansatori ușori, plini cu aer
https://www.ziarulmetropolis.ro/doi-dansatori-usori-plini-cu-aer/

Se joacă la Teatrelli spectacolul „Oxygen”, cu Antoaneta Cojocaru şi Daniel Pascariu, după un text de Ivan Vîrîpaev. „Oxygen” îmbină mai multe arte (e şi teatru, e şi dans, e şi muzică, e şi o simfonie de proiecţii video) – e un puzzle puternic în fiecare dintre piesele sale.

Un articol de Andrei Crăciun|25 Martie 2019

Oxygen e genul acela de spectacol care rămâne cu tine mult timp după ce luminile s-au stins în teatru și actorii au plecat mai departe prin viață.

Oxygen e frumos pentru că poate fi oricând adevărat, și probabil că și este. Textul său ne vorbește despre lumea abrutizată cu care suntem contemporani, din care lipsește înțelegerea față de aproapele, și doar dragostea poate să ne salveze – când și când – iluziile.

Un comentariu la Biblie

Oxygen este, ca toate marile texte rusești, un comentariu la Biblie. E copleșitor tocmai prin înțelegerea subtilă a maniheismului pe care stă însăși existența omului pe pământ, taie brutal jumătățile – binele și răul, adevărul și minciuna, individul și societatea, conștiința și lipsa de conștiință.

Oxygen își propune și chiar reușește să spună ceva important despre om. Nu e nimic nou aici – fondul e același de la presocratici, forma însă e adecvată mileniului III.

O poezie deghizată

În plus, Oxygen este o poezie deghizată într-o piesă de teatru. Căci iată cum scrie acest Vîrîpaev, copil teribil al dramaturgiei contemporane rusești: „În fiecare om sunt doi dansatori, dreptul și stângul. Doi dansatori ușori, plini cu aer, doi plămâni, care dansează și îi trimit omului oxigen. Dar dacă iei o lopată și lovești un om în zona plămânilor, dansurile se opresc, plămânii nu mai dansează și alimentarea cu oxigen este tăiată.”

Vîrîpaev e asemuit când cu Tarantino, când cu Tarkovski, ambele asemuiri fiind, firește, nedrepte. Deși copil teribil, Vîrîpaev e în teatru un artist deja matur, cu o estetică personală.

Grația

Ce face spectacolul de la Teatrelli din București inubliabil este grația cu care actorii trec prin această poezie frumoasă, cum sunt toate poeziile mari de dragoste și moarte.

Și, desigur, îndeosebi grația Antoanetei Cojocaru, a cărei sensibilitate ar putea să umple cu sens poetic și un utilaj tehnic dintr-o uzină din secolul trecut.

Oxygen e frumos pentru că poate fi oricând adevărat, și probabil că și este. Textul său ne vorbește despre lumea abrutizată cu care suntem contemporani, din care lipsește înțelegerea față de aproapele, și doar dragostea poate să ne salveze – când și când – iluziile.

22
/10
/19

Anul acesta, în iulie, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Lino Ventura, unul dintre cei mai iubiti actori din ultimele decenii. Angiolino Joseph Pascal Ventura, pe numele său real, a venit pe lume la 14 iulie 1919, la Parma, în Italia și s-a stins din viață într-o zi de 22 octombrie (1987), la Saint-Cloud, în Franța.

22
/10
/19

Am văzut în cadrul festivalului peliculelor de la Cannes la București filmul artistic de cinema „It Must Be Heaven” (câștigător al premiului special al juriului la Cannes în acest an), regizat de palestinianul Elia Suleiman. Cu Elia Suleiman în rolul principal. O scurtă, definitivă recenzie: e superb.

22
/10
/19

A treia lună de TAG YOUR IDEAS o prezintă pe scena alternativă a Control-ului, deschisă zilnic și aproape non-stop, pe artista Claudia Brăileanu. Una din exprimările cele mai reprezentative ale instalației Claudiei o reprezintă conceptualizarea pattern-ului, a acelui element de expresie formală, ce impune o reprezentare, prin repetiție, a unei autenticități.

21
/10
/19

Seria invitaţilor de marcă la ediţie a X-a a Les Films de Cannes à Bucarest continuă cu unul dintre cele mai promiţătoare talente ale cinematografiei braziliene: Juliano Dornelles, regizorul filmului „Bacurau”, pe care îl semnează împreună cu Kleber Mendonça Filho, peliculă câștigătoare a Premiului Juriului la Cannes 2019.

19
/10
/19

Foaierul și holul Sălii Studio a Teatrului Odeon devin, pe timpul desfășurării FNT-29, spațiul unei expoziții despre arta și viața unui artist complex și plin de elaborate viziuni. Un demers care mizează pe informația intenționat-fragmentară, amestecată cu melancolie și decadență...

19
/10
/19

Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori, revine în România, în perioada 24–28 octombrie, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara – FILTM 2019.

19
/10
/19

Duminică, 20 octombrie, de la 18.30, la TVR 3, în emisiunea „Vizual”, Marius Constantinescu vă invită la centrul BOZAR din Bruxelles, la deschiderea celui mai mare eveniment dedicat lui Brâncuşi în ultimii 20 de ani şi primul de acest gen din Belgia: expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”.

19
/10
/19

Marți, 22 octombrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Lucian Boia și Marian Voicu despre volumul „Întrebări fără răspuns (sau cu prea multe răspunsuri)”, publicat de Editura Humanitas.

18
/10
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul „Jurnalul familiei -escu” (2018), regizorul Șerban Georgescu discută pe un ton jucăuș, ironic, ce (mai) înseamnă a fi român, la 100 de ani de la apariția României moderne, perioadă în care țara a trecut prin multe șocuri și transformări.

Page 1 of 83412345...102030...Last »