Doi pe o banca şi un singur destin
https://www.ziarulmetropolis.ro/doi-pe-o-banca-si-un-singur-destin/

„Doi pe o bancă” evocă un tablou cu natură (umană) vie, în care protagoniştii, un el şi o ea, se reîntâlnesc în acelaşi loc, printr-un tulburător joc al hazardului. În regia lui Emanuel Pârvu, spectacolul se joacă astăzi, 1 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Metropolis.

Un articol de Teodora Gheorghe|1 Februarie 2014

CRONICĂ DE TEATRU „Doi pe o banca” evocă un tablou cu natură (umană) vie, ȋn care protagoniștii, un el și o ea, se reȋntȃlnesc ȋn același loc, printr-un tulburător joc al hazardului. Ȋn regia lui Emanuel Pȃrvu, spectacolul are la bază textul dramaturgului Aleksandr Ghelman.

El (Florin Zamfirescu), pe jumătate ȋnghițit de aburii alcoolului, ȋși găsește drumul către ea (Tania Filip), o apariție cochetă și glacială. Cȃteva replici tradiționale de agățat sparg tăcerea, stȃrnind dezgustul femeii. Neașteptat, din aisbergul respingerii se topește o bucată de gheață. Vera acceptă un gest de pseudo-curtoazie bărbătească. O țigară se aprinde și odată cu ea, un vechi fitil. El nu recunoaște nimic. Amintirile sunt difuze, intenția clară: ȋși dorește o aventură de-o noapte cu femeia frumoasă din parc.

Povestea cunoaște răsturnări impresionante, care ne adȃncesc și mai mult ȋn labirintul psihologic al enigmaticului Feodor Cuzmici. Serghei, Iura, Alexei, Alioșa… identitățile sunt mici daruri efemere oferite femeilor seduse și apoi uitate. Ȋn realitate, ele reprezintă fortăreața ȋn spatele căreia se consumă o disperare inimaginabilă. Către final, suferința ȋl umanizează pe fantele eșuat.

Florin Zamfirescu ȋntruchipează un personaj complex, care ni se relevă treptat, de-a lungul ȋntrebărilor menite să foreze ȋn inima adevărului. Surprinde cu măiestrie nuanțele cele mai subtile din portretul bărbatului a cărei criză existențială nu a ȋnceput cu vȃrsta a doua, ci cu vȃrsta primei iubiri interzise. Zamfirescu știe să-și dozeze umorul, ȋnsoțindu-l de gesturi ce emană nonșalanță și o frapantă lipsă de sensibilitate; ele provin din egoismul don juan-ului obosit de propriile trucuri răsuflate.

Replicile condimentate cu aluzii misogine fac din Fedea un personaj ȋncȃntător de autentic. Ocrotit de contextul dramaturgiei, el nu poate supăra pe nimeni. Ȋn afara ei, ar stȃrni indignarea reprezentantelor sexului frumos. Dincolo de glumă ȋnsă, ochii abia ȋși mai rețin lacrimile atent camuflate de vorbe amăgitoare.

Doi pe o banca

Tania Filip şi Florin Zamfirescu, în spectacolul „Doi pe o bancă”, de la Teatrul Metropolis

Vera are și ea secrete. Ȋn aparență, este victima ideală: romantică și naivă, ȋncă ȋl așteaptă pe cel care a abandonat-o. Totuși, ea se dovedește un detectiv abil, reușind să ȋnlăture măștile lui Fedea. Cȃnd bărbatul devine vulnerabil, ea profită de situație pentru a-l șantaja emoțional. Tania Filip reușește un rol provocator, ȋnfățișȃnd un evantai de trăiri contradictorii din universul femeii singure.

Scenograful Bogdan Spătaru alege un decor ludic, suprarealist. Felinarul se unduiește ȋn bătaia unui vȃnt nevăzut, care aduce ȋnsă mari schimbări ȋn anotimpul sufletesc al „ȋndrăgostiților”. Un strigoi amintind de spiritul Halloween-ului veghează din ȋntuneric asupra parcului – semn că fantomele trecutului sunt ȋncă prezente. Noaptea se insinuează nu doar ȋn natură, dar și ȋn gȃnduri, pe măsură ce invitațiile se transformă ȋn amenințări și zȃmbetele ȋn grimase de frică. Un ceas a la Dali dă impresia că se prelinge pe asfalt (foarte bine sugerat), ca și minciunile lui Feodor la picioarele Verei.

Ȋn „Doi pe o bancă”, aveți ocazia să urmăriți o poveste nostalgică, unde surȃsul și tristețea ȋmpart același microunivers. Aici, dialogul capătă ȋnțelesuri nebănuite, iar urzeala de neadevăruri se transformă subtil ȋntr-un giulgiu ȋnfășurat ȋn jurul unei idile tȃrzii.

Citiţi şi: Florin Zamfirescu, Tania Filip şi un reportaj făcut pe-o bancă

Foto din spectacolul Doi pe o banca – Maria Ştefănescu

12
/10
/19

Editura Litera anunță evenimentele literare și aparițiile editoriale ale toamnei 2019. Printre acestea, una dintre cele mai dezbătute cărți de acum: „Trei femei” de Lisa Taddeo.

10
/10
/19

Pe 9 octombrie 1967, Ernesto Guevara, supranumit „El Che”, a fost asasinat în Bolivia. Argentinianul a fost unul dintre liderii revoluției comuniste cubaneze. O jumătate de secol mai târziu, mitul Guevara încă rezistă. Cum și de ce?

10
/10
/19

Eveniment Alexandru Darie (1959 – 2019), având ca punct de plecare ultimele două apariţii editoriale ale Editurei Nemira dedicate acestuia: „Alexandru Darie – spectacole de poveste” de Doina Papp și albumul de fotografie „Coriolanus – un spectacol de Alexandru Darie” semnat de Mihaela Marin. Lumea teatrului se află încă în doliu după dispariția dintre noi a regizorului Alexandru Darie. Acest eveniment propus de Festivalul Național de Teatru a fost gândit încă din timpul vieții sale. În 25 octombrie se împlinește un an de la premiera spectacolului „Coriolanus” de William Shakespeare, producție a Teatrului Bulandra, găzduită de FNT 2018.

09
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Deşi pretinde că este un omagiu adus oamenilor care au murit în închisorile comuniste, "Între chin şi amin" (2019), al doilea lungmetraj de ficţiune al regizorului Toma Enache, nu este de fapt decât o bătaie de joc la adresa memoriei victimelor, prin kitsch-ul pe care îl etalează.

Page 1 of 83112345...102030...Last »