„Domnul Donici, a cărui simplă şi nobilă patimă e astronomia” (N. Iorga)
https://www.ziarulmetropolis.ro/domnul-donici-a-carui-simpla-si-nobila-patima-e-astronomia-n-iorga/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Destui români, în ciuda realizărilor, în ţară ori în străinătate, rămân absolut necunoscuţi marelui public. Basarabenii, odată în plus, continuă să fie anonimi deoarece peste ei s-a abătut persecuţia comunistă de expresie sovietică.

Un articol de Georgeta Filitti|2 Aprilie 2017

În lumea europeană a ştiinţei, astronomul Nicolae Donici (1874-1960) e şi azi citat cu deosebită preţuire. Făcea parte dn familia boierilor Donici, atestată documentar din veacul al XV-lea şi care a dat un jurist, Andronache, după al cărui manual a funcţionat întregul sistem juridic al Moldovei de peste Prut până la primul război mondial; celălalt membru proeminent al familiei a fost fabulistul Alexandru D., prea bine cunoscut din manualele şcolare.

Nicolae Donici, cu studii de fizică şi matematică la Odesa, se specializează în astronomie la St. Petersburg şi publică primul articol în 1898 (despre un meteorit căzut lângă Odesa). În 1904 e ales membru al Societăţii Astronomice din Rusia şi delegat al Rusiei la congresele Uniunii internaţionale pentru studii solare.  În 1908 a înfiinţat pe moşia sa Dubăsari, de lângă Tighina, un observator particular, o premieră mondială, de astrofizică. L-a înzestrat, an de an, cu aparatură perfecţionată adesea chiar de el. Ocupă de foarte tânăr demnităţi în administraţia ţaristă (în 1916 era sub secretar de Stat în Consiliul Imperial) şi deopotrivă la conducerea Observatorului din Pulhovo. Sfera lui de interes privea în special eclipsele de soare şi cele de lună. A reprezentat Academia rusă de ştiinţe la toate expediţiile astronomice internaţionale, astfel: !901, Sumatra; 1904, Cambodgia; 1905, Alcala de Chivert (Spania); 1907, Asuan (Egipt); 1911, Ovar (Portugalia); 1914, Feodosia (Crimeea). A continuat apoi, ca reprezentant al României: 1917, Dubăsarii vechi (Basarabia); 1932, Cape Porpoise (Maine, USA); 1936, Inebolu (Turcia).

A avut astfel prilejul să studieze erupţiile solare, structura diferitelor straturi ale celor două corpuri cereşti, atmosfera lor, fenomenele de absorbţie, straturile cromosferice, protuberanţele solare, variaţiile luminii zodiacale etc.

Dăruirea cu care s-a consacrat astronomiei nu a întârziat să fie recunoscută de comunitatea ştiinţifică internaţională; în 1910 participă la reuniunea de la Observatorul american din Passadena şi, în acelaşi an, urmăreşte cometa Haley, vizibilă doar odată la 75-76 de ani. Peste doi ani devine doctor honoris causa al Universităţii din Coimbra iar în 1914 a fost cooptat în Societatea germană de astronomie. Pe atunci ajunsese şambelan al ţarului Nicolae al II-lea.

Silit să se refugieze dincoace de Prut

Dar tăvălugul revoluţiei ruse din 1917 s-a abătut şi asupra laboratoarelor sale din St. Peterburg, unde toată aparatura i-a fost distrusă. În Basarabia, acum din nou românească, Nicolae Donici a lucrat, între 1918 şi 1939, mai mult în Observatorul de la Dubăsari, despre a cărui soartă s-a format şi o legendă: proprietatea fusese confiscată de statul român dar regele Ferdinand, înţelegând valoarea cercetărilor astonomice ale lui N.D. şi în urma intervenţiei autorităţilor ştiinţifice franceze, a declarat: „de obicei, eu îi rog mai mult pe francezi; acum, mă roagă ei!” Aşa că a decis ca Dubăsarii să intre în patrimoniul nou createi Fundaţii regale pentru Basarabia dar cu toate veniturile la dispoziţia fostului proprietar. Astfel savantul român şi-a putut continua cercetările; în 1922  participă la înfiinţarea Uniunii Astronomice Internaţionale.  Ţara sa a aderat în acelaşi an iar Du

Nicolae Donici (1874-1960)

Nicolae Donici (1874-1960)

băsarii au sporit cu o staţie meteo, binevenită pentru tot teritoriul României. Participă, în 1925, la congresul Uniunii Astronomice de la Cambridge şi implicarea sa în această organizaţie va continua până în 1939 (la întâlnirea de la Stockholm).

Membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Fundaţiei regale din Basarabia, iubit de concetăţenii săi între altele şi pentru dragostea de animale (a şi fost, ani de zile, preşedintele Societăţii de protecţia animalelor de la Chişinău), Nicolae Donici a fost silit, ca alte mii de basarabeni, să se refugieze dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940.  A organizat la Bucureşti Observatorul Astronomic în casa donată de amiralul Vasile Urseanu (de pe bd. L.Catargiu, recent restaurată). Dar soarta a continuat să fie neîndurătoare cu astronomul basarabean. A fugit din nou de răzbunarea rusească şi în 1945 s-a stabilit la Paris. Susţinut material de Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, N.D. a mai putut realiza patru misiuni în Sahara (la Tamanrasset). Reorganizarea, pe criterii politice nu ştiinţifice, a Academiei Române a făcut ca astronomul de recunoaştere internaţională să-şi piardă titlul de membru al acestui for. Indiferent unde s-a aflat, N.D., până la moarte (survenită lângă Nisa, în 1960) a continuat să se prezinte ca aparţinând comunităţii ştiinţifice academice române.

Foto: Nicolae Donici – wikipedia

 



14
/11
/18

METROPOLIS SPECIAL Niciunde în lume sfârșitul Primului Război Mondial nu a fost trăit mai spectaculos decât în Parisul anilor nebuni. Vă prezentăm o colecție de momente douăzeciste avându-i ca protagoniști pe Coco Chanel, Picasso, Hemingway, Isadora Duncan, Joyce, Josephine Baker, Proust, Colette, Stravinski...

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

09
/09
/18

Era cea mai lungă noapte a anului 1956, 21 spre 22 decembrie. Într-o cameră a Spitalului „Central” din Bucureşti, după zece zile de speranţe şi disperări, Nicolae Labiş înţelegea că va muri, că drumul înapoi spre viaţă îi fusese iremediabil închis atunci când destinul sau o mână „prietenoasă” îl împinsese spre linia tramvaiului de la Colţea.

04
/09
/18

George Bacovia, cel mai important poet simbolist român, a terminat liceul la 22 de ani, a publicat prima carte la 35 de ani, iar verbele sale favorite - conform frecvenței din poezii - erau „plânge” și „ninge". De asemenea, nu citea foarte mult, nu avea scriitori preferați și avea un talent deosebit la portrete și caricaturi...

27
/08
/18

Făget a devenit în această vară o destinație culturală găzduind prima manifestare artistică din cadrul proiectului Cămine în Mișcare / Moving Fireplaces, eveniment ce face parte dintr-o suită de astfel de activități pregătite de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană și Asociația Prin Banat.

05
/08
/18

A fost odată, în centrul Micului Paris, o lume în care se întâlneau deopotrivă şoaptele îndrăgostiţilor cu vocile stridente ale vânzătorilor de ziare ambulanţi şi muzica de la tarafurile lăutăreşti cu foşnetul apei sub vâslele liceenilor sau cu hohotele lor de râs, fericiţi că au evadat dintre zidurile Liceului „Lazăr”.

Page 1 of 2812345...1020...Last »