„Domnul Donici, a cărui simplă şi nobilă patimă e astronomia” (N. Iorga)
https://www.ziarulmetropolis.ro/domnul-donici-a-carui-simpla-si-nobila-patima-e-astronomia-n-iorga/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Destui români, în ciuda realizărilor, în ţară ori în străinătate, rămân absolut necunoscuţi marelui public. Basarabenii, odată în plus, continuă să fie anonimi deoarece peste ei s-a abătut persecuţia comunistă de expresie sovietică.

Un articol de Georgeta Filitti|2 aprilie 2017

În lumea europeană a ştiinţei, astronomul Nicolae Donici (1874-1960) e şi azi citat cu deosebită preţuire. Făcea parte dn familia boierilor Donici, atestată documentar din veacul al XV-lea şi care a dat un jurist, Andronache, după al cărui manual a funcţionat întregul sistem juridic al Moldovei de peste Prut până la primul război mondial; celălalt membru proeminent al familiei a fost fabulistul Alexandru D., prea bine cunoscut din manualele şcolare.

Nicolae Donici, cu studii de fizică şi matematică la Odesa, se specializează în astronomie la St. Petersburg şi publică primul articol în 1898 (despre un meteorit căzut lângă Odesa). În 1904 e ales membru al Societăţii Astronomice din Rusia şi delegat al Rusiei la congresele Uniunii internaţionale pentru studii solare.  În 1908 a înfiinţat pe moşia sa Dubăsari, de lângă Tighina, un observator particular, o premieră mondială, de astrofizică. L-a înzestrat, an de an, cu aparatură perfecţionată adesea chiar de el. Ocupă de foarte tânăr demnităţi în administraţia ţaristă (în 1916 era sub secretar de Stat în Consiliul Imperial) şi deopotrivă la conducerea Observatorului din Pulhovo. Sfera lui de interes privea în special eclipsele de soare şi cele de lună. A reprezentat Academia rusă de ştiinţe la toate expediţiile astronomice internaţionale, astfel: !901, Sumatra; 1904, Cambodgia; 1905, Alcala de Chivert (Spania); 1907, Asuan (Egipt); 1911, Ovar (Portugalia); 1914, Feodosia (Crimeea). A continuat apoi, ca reprezentant al României: 1917, Dubăsarii vechi (Basarabia); 1932, Cape Porpoise (Maine, USA); 1936, Inebolu (Turcia).

A avut astfel prilejul să studieze erupţiile solare, structura diferitelor straturi ale celor două corpuri cereşti, atmosfera lor, fenomenele de absorbţie, straturile cromosferice, protuberanţele solare, variaţiile luminii zodiacale etc.

Dăruirea cu care s-a consacrat astronomiei nu a întârziat să fie recunoscută de comunitatea ştiinţifică internaţională; în 1910 participă la reuniunea de la Observatorul american din Passadena şi, în acelaşi an, urmăreşte cometa Haley, vizibilă doar odată la 75-76 de ani. Peste doi ani devine doctor honoris causa al Universităţii din Coimbra iar în 1914 a fost cooptat în Societatea germană de astronomie. Pe atunci ajunsese şambelan al ţarului Nicolae al II-lea.

Silit să se refugieze dincoace de Prut

Dar tăvălugul revoluţiei ruse din 1917 s-a abătut şi asupra laboratoarelor sale din St. Peterburg, unde toată aparatura i-a fost distrusă. În Basarabia, acum din nou românească, Nicolae Donici a lucrat, între 1918 şi 1939, mai mult în Observatorul de la Dubăsari, despre a cărui soartă s-a format şi o legendă: proprietatea fusese confiscată de statul român dar regele Ferdinand, înţelegând valoarea cercetărilor astonomice ale lui N.D. şi în urma intervenţiei autorităţilor ştiinţifice franceze, a declarat: „de obicei, eu îi rog mai mult pe francezi; acum, mă roagă ei!” Aşa că a decis ca Dubăsarii să intre în patrimoniul nou createi Fundaţii regale pentru Basarabia dar cu toate veniturile la dispoziţia fostului proprietar. Astfel savantul român şi-a putut continua cercetările; în 1922  participă la înfiinţarea Uniunii Astronomice Internaţionale.  Ţara sa a aderat în acelaşi an iar Du

Nicolae Donici (1874-1960)

Nicolae Donici (1874-1960)

băsarii au sporit cu o staţie meteo, binevenită pentru tot teritoriul României. Participă, în 1925, la congresul Uniunii Astronomice de la Cambridge şi implicarea sa în această organizaţie va continua până în 1939 (la întâlnirea de la Stockholm).

Membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Fundaţiei regale din Basarabia, iubit de concetăţenii săi între altele şi pentru dragostea de animale (a şi fost, ani de zile, preşedintele Societăţii de protecţia animalelor de la Chişinău), Nicolae Donici a fost silit, ca alte mii de basarabeni, să se refugieze dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940.  A organizat la Bucureşti Observatorul Astronomic în casa donată de amiralul Vasile Urseanu (de pe bd. L.Catargiu, recent restaurată). Dar soarta a continuat să fie neîndurătoare cu astronomul basarabean. A fugit din nou de răzbunarea rusească şi în 1945 s-a stabilit la Paris. Susţinut material de Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, N.D. a mai putut realiza patru misiuni în Sahara (la Tamanrasset). Reorganizarea, pe criterii politice nu ştiinţifice, a Academiei Române a făcut ca astronomul de recunoaştere internaţională să-şi piardă titlul de membru al acestui for. Indiferent unde s-a aflat, N.D., până la moarte (survenită lângă Nisa, în 1960) a continuat să se prezinte ca aparţinând comunităţii ştiinţifice academice române.

Foto: Nicolae Donici – wikipedia

 



28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

27
/11
/15

Nicolae Iorga, omorât pe 27 noiembrie 1940, a fost istoric, enciclopedist, critic literar, documentarist, poet, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român. Păstorel Teodoreanu scria undeva că Iorga „scrie în fiecare zi câte o carte, duminica câte două”.

27
/11
/15

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

20
/11
/15

Atentatele teroriste de la Paris au transformat "La Marseillaise", poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia - Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.

16
/11
/15

Cornel Todea, de la a cărui naștere se împlinesc 80 de ani în 18 noiembrie, a abordat cu vervă și imaginație textul lui Paul Ioachim, în care dramaturgul amestecă viața de zi cu zi cu cea de pe scenă. Rolurile principale sunt interpretate de Damian Crâșmaru, Mircea Rusu, Ileana Cernat și Oana Ioachim. Spectacolul poate fi vizionat în această seară, de la ora 20.10, la TVR 2

16
/11
/15

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene și cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume).

19
/10
/15

Timp de șase decenii, pana lui Sadoveanu a dăruit lumii peste 100 de volume în care a cugetat despre oameni, despre viaţă, despre natură, într-o limbă viu colorată. „Neamul Şoimăreştilor”, „Hanul Ancuţei”, „Baltagul” sunt dovada unui fel de a povesti care rămâne etern. Scriitorul şi omul politic s-a născut pe 5 noiembrie 1880, la Paşcani, şi a decedat pe 19 octombrie 1961, la Vânători-Neamţ.

18
/10
/15

Cine nu-şi mai aminteşte de „Bădia”, actorul care a jucat în  “Drumul oaselor”,  „,Păcală se întoarce”, ”Dumbrava minunată” sau „Cireşarii” ? Actorul care a stat zece ani prin puşcării, a scris poezii, epigrame, o piesă de teatru şi a jucat în filme roluri memorabile?

13
/10
/15

Într-o zi de 13 octombrie (1921) se năştea, în Monsummano (Italia), Yvo Livi, cunoscut mai târziu ca Yves Montand, actorul şi cântăreţul adorat de francezi, considerat regele music hall-ului anilor '50.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.