Dorel Vișan – Doctor Honoris Causa al UNATC „I.L. Caragiale”
https://www.ziarulmetropolis.ro/dorel-visan-doctor-honoris-causa-al-unatc-i-l-caragiale/

Pe data de 22 iunie 2018, sub auspiciile Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti, sărbătorim în ceremonie universitară publică, acordarea titlului de Doctor Honoris Causa actorului Dorel Vişan. Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa are loc în Sala Berlogea a UNATC (str. Matei Voievod, nr. 75 – 77), începând cu ora 17.

Un articol de Petre Ivan|19 iunie 2018

Dorel Vișan s-a născut la data de 25 iunie 1937 în satul Tăușeni, județul Cluj. A absolvit în anul 1965, cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, la clasa coordonată de profesorul George Dem. Loghin, lectorul Dem Rădulescu și asistenta  Adriana Piteșteanu. După absolvirea facultății a fost angajat ca actor la Teatrul Național din Cluj , având o carieră remarcabilă.

Rolurile din filme i-au adus notorietate pe plan național și internațional. A debutat în „Păcală” în anul 1974. Filmografia românească dintre anii 1974 – 2015 există și prin rolurile interpreate de actorul Dorel Vișan. A jucat în aproximativ 90 de producții cinematografice și a colaborat cu regizori importanți printre care: Geo Saizescu, Stere Gulea, Nicolae Corjos, Nicolae Mărgineanu, Sergiu Nicolaescu, Radu Gabrea, Mircea Danieliuc, Marius Th. Barna, Șerban Marinescu.

Este unul dintre puținii actori români cu reputație europeană. Deține o nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului,  în 1988, pentru rolul din filmul „Iacob” și Premiul pentru interpretate masculină pentru rolul din „Senatorul melcilor” la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franța, 1995.

Activitatea literară este a doua pasiune a actorului Dorel Vișan. În anul 1995, a debutat cu poezii în revista Steaua. A publicat până în prezent 4 volume de versuri. Numele său se regăsește în antologiile „Poeți clujeni contemporani” (1997) și „Un pahar cu lumină. Poeți contemporani clujeni” (antologie bilingvă româno-maghiară, 2005). Dorel Vișan este și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. În paralel cu activitatea artistică, Dorel Vișan a fost și director al Teatrului „Lucian Blaga” și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Foto: Dorel Vișan – facebook

Citiţi şi:
26
/09
/14

Cinci filme intense regizate de cineaste sau axate pe personaje feminine puternice vin în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest (24 – 30 octombrie), la Cinema Patria, Cinema Studio și Elvira Popescu. Două dintre ele au obținut premii importante la Cannes: Le Meraviglie a câștigat Marele Premiu, iar Party Girl – Camera d’Or.

25
/09
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Dolce far niente” (1998) este cel mai puţin cunoscut film al lui Nae Caranfil, nedreptăţit de lipsa unei distribuţii în România. Însă complexitatea construcţiei şi amestecul de umor caranfilian şi dramă de epocă în stil italian îl recomandă ca unul dintre cele mai reuşite filme ale regizorului.

25
/09
/14

La cea de-a noua ediţie a festivalului Anim’est, ce va avea loc între 3 şi 12 octombrie, animaţia e colorată în accente regale: şcoala invitată oficial la Bucureşti este Royal College of Art, din Londra, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de arte şi design din lume.

24
/09
/14

Jurnaliști puși în situații extreme, soldați reîntorși din Afghanistan, efectul misiunii NASA pe Lună asupra unei comunități de provincie, un fost cercetător devenit gangster, femei la putere versus bărbații la îndeletniciri domestice, un profesor de engleză pornit în căutarea lui John Lennon sunt doar câteva dintre personajele celei mai importante secțiuni, Competiția Internațională, a celei de-a VI-a ediții a Comedy Cluj.

24
/09
/14

Planşa, Productia independenta DaKINO Production si DIUD Film, surprinde o poveste de iubire autentică, trăită în cel mai uman mod cu putinţă, de îndragostiţii pasionaţi de scrimă.”Planşa” a surprins publicul cu o redare unică a artei de a face scrima, un sport al minţii şi al trupului, al controlului şi al anticipării exacte a intenţiilor adversarului.

22
/09
/14

Premiul Publicului celei de-a noua ediţii Anim’est (3 şi 12 octombrie) îi va reveni unuia dintre cele 37 de scurtmetraje de animaţie proiectate în cadrul secţiunii speciale Animash - în afara categoriilor competiţionale ale festivalului - o serie de filme de animaţie selectate ţi premiate la festivaluri internaţionale de renume.

22
/09
/14

“Hector în căutarea fericirii”, în regia lui Peter Chelsom, va deschide cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj (10-19 Octombrie). Evenimentul va avea loc vineri, 10 octombrie, de la ora 19:00 când la Cinema Florin Piersic, psihiatrul londonez Hector va da startul distracției și filmelor bune.

22
/09
/14

Proiectul "Fotografie în versuri și muzică" înseamnă ilustrarea unei poezii atât prin imagini, cât și prin pasaje muzicale originale, care să reflecte tema creației literare atât vizual, cât și auditiv.

21
/09
/14

Ţara s-a umplut de festivaluri de film şi de proiecţii în spaţii „alternative”. Dacă locuieşti în Bucureşti, primăvara şi toamna ai la dispoziţie aproape săptămânal câte un festival, o retrospectivă sau un ciclu de filme. Oferta este uneori copleşitoare. Şi ce e rău în asta?

19
/09
/14

Începând cu primul weekend din octombrie, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est deschide, la cea de-a noua ediţie, împreună cu cei de la Calup, porţile unei noi locaţii-gazdă: o frumoasă casă istorică ridicată în anii’40 la numărul 46, pe strada Jean Louis Calderon, devine Re:Animation Hub.

18
/09
/14

În avanpremiera celei de-a șasea ediții a “Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj”, bucureștenii sunt așteptați la o proiecție specială, duminică, 28 septembrie de la ora 22:00 în Club Control.

18
/09
/14

“România face documentar” exprimă simplu și concis dorința de a educa prin intermediul cinematografiei, folosindu-se de ideea de unitate întru cultură prin mijloace artistice. Documentarul aduce povești reale din viață, nemodificate și spuse întru totul așa cum sunt. De aceea, poveștile filmate despre români, aparținând unor români participanți la festival, demonstrează că România poate și face documentar.