Şerban Gomoi, actor: Teatrul începe să câştige teren şi calitate“
https://www.ziarulmetropolis.ro/draft48857/

NOUA GENERAŢIE DE ARTIŞTI Din 2008 este actor, licenţiat al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică ,,I.L.Caragiale”. A jucat şi joacă la Nottara, Comedie, Mic, Foarte Mic, dar şi la Green Hours şi Godot. Luni, 16 martie 2015, la ora 19.30, Sala „George Constantin“ a Teatrului Nottara, Şerban Gomoi joacă în spectacolul „Mizantropul“ de Molière, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu.

Un articol de Dana Rotaru|13 martie 2015

Dana Rotaru: Cum a fost începutul? Cum ai ales teatrul? 

Şerban Gomoi: Când aveam 16 ani şi purtam tricouri cu trupe obscure de Heavy Metal şi brăţări cu ţepi la mână, am aflat de nişte cursuri de actorie care se ţineau la Palatul Copiilor. M-am dus, am dat proba – adică un fel de preselecţie unde am auzit pentru prima oară cuvântul „cabotin” – şi am luat!

Cine te-a susţinut?

Mama m-a sprijinit foarte mult în acest demers. Atât de mult, încât am dus o muncă uriaşă de convingere să nu vină cu mine la preselecţie. Nu dădea bine un rocker supărat cu mama de mână!

Cum a fost admiterea la UNATC?

La admiterea la facultate am avut emoţii uriaşe care se manifestau prin transformarea genunchilor mei în piftie. Senzaţie de care încă nu am scăpat, dar odată cu trecerea anilor, eu devenind mai corpolent, nu mai este sesizabilă din exterior… pentru că se vedea !

Eşti din prima generaţie de actori care au studiat trei ani în loc de patru. Cum a fost şcoala în trei ani pentru tine?

Adriana Popovici a fost profesor de an, iar eu am intrat la grupa lui Liviu Lucaci. Prima generaţie cu trei ani de studiu… se putea mai mult, ce să zic…

11022805_951001568251891_1285539280_n

Nu ştiu dacă era mai bine cu patru ani, pentru că nu am termen de comparaţie, dar cert este că sub atenta îndrumare a lui Liviu Lucaci, timp de trei ani am dus o luptă crâncenă cu mine! Pe vremea aceea credeam că este de ajuns să te simţi bine pe scenă şi restul vine de la sine! Gândire profană, ce vrei!

Cu ce rol ai absolvit UNATC?

Licenţa mi-am dat-o cu Malvolio din A douăsprezecea noapte de Shakespeare. Ah, ce vremuri!

Vorbeşte-ne de colaborarea ta cu Teatrul Nottara!

La teatrul de pe Magheru am aterizat cu spectacolul Romanţioşii de Edmond Rostand, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu. Eram în anul III de facultate, iar Alex tocmai câştigase în festivalul ,,Comedia ţine la tineri” cu acest spectacol, iar Teatrul Nottara ne-a găzduit la Sala Studio o bucată de vreme. Şi cam de acolo a început frumoasa mea colaborare cu Teatrul Nottara, unde am jucat şi joc în câteva spectacole şi sper să mai vină.

Cum e să fii actor liber-profesionist?

Nu o să zic nimic nou, diferenţele sunt în flexibilitatea programului şi în remuneraţia de la sfârşitul lunii, din păcate…

Cum ţi se pare piaţa de teatru şi film în România?

Piaţa de teatru şi film trebuie separată, în primul rând, în piaţa de teatru şi piaţa de film. Piaţa de teatru este divers colorată! Piaţa de film, din păcate, este monotonă şi tristă pentru că reflectă prea mult viaţa monotonă şi tristă. Filmele româneşti din ultimii ani reflectă atât de bine viaţa noastră cea de toate zilele încât mi se par neverosimile. Teatrul, în schimb, am vaga senzaţie că începe să câştige teren şi calitate. Şi o face independent.

Film ai făcut? Faci? Premii?

E mult spus ,,fac“ film. Mici apariţii nememorabile prin diverse filme, mai mult străine. Deci, imaginează-ţi palmaresul de premii !

Vorbeşte-ne despre rolul tău din Mizantropul şi despre colaborarea ta cu Alexandru Mâzgăreanu!

Cu Alex lucrez din anul întâi de facultate şi frumuseţea acestei relaţii de lungă durată constă, cred, în încrederea pe care o avem unul în altul. A sesizat în mine o zonă de confort în care tind să mă întind cu nonşalanţă şi mi-a oferit întotdeauna roluri care să mă scoată de acolo. Roluri cât mai diferite. Echipa de la Mizantropul este o echipă tânără, proaspătă şi cu o foame nebună de a face teatru de calitate.

Ce este actoria pentru tine?

Un mod de a gândi.

Care este idealul tău în actorie?

Idealul meu în actorie este, cred, să pot să îmi asum un rol în aşa fel încât să nu se vadă construcţia, să nu se simtă convenţia, iar spectatorul, oricare ar fi el, să uite că este la teatru.

Ce înseamnă să make it în actorie?

Să ajungi în punctul în care arta ta să fie universal valabilă.

26
/09
/23

Alejandro Durán este născut în Columbia, unde a terminat actoria. Se îndreaptă apoi spre regie, lucrând câteva spectacole în țara natală. Vine la București pentru un master la U.N.A.T.C. A pus în scenă la Teatrul Național din București și se pregătește să monteze la Teatrul Municipal din Miercurea Ciuc. La Teatrul Metropolis a avut premiera "Sunt un criminal și un tată de familie" de Fabio Rubiano.

20
/09
/23

Cezar Antal este absolvent al Universității de Arte "George Enescu" din Iași, Facultatea de Teatru, Secția Arta Actorului Mânuitor de Păpuși și Marionete. A fost actor al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, în prezent fiind angajat al Teatrului Odeon din București. A colaborat cu regizori importanți de teatru și film. La Teatrul Metropolis joacă în piesa "Disco Regret", scrisă de Doru Vatavului și regizată de Irisz Kovacs.

17
/09
/23

Raluca Nagy (Cluj-Napoca, 1979) este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a publicat texte de popularizare a antropologiei, eseuri și povestiri în majoritatea revistelor culturale din România și în mai multe volume colective. „Despre memoriile femeii și alți dragoni” este cea de-a treia sa carte și prima de non-ficțiune.

05
/09
/23

În perioada 6 – 10 septembrie, la Brașov, are loc prima ediție a festivalului „CULMEA: Film și educație de mediu“, primul festival de film pe teme de mediu dedicat copiilor și tinerilor, un demers inițiat de Sabina Baciu – director festival, alături de Raluca Bugnar – director artistic și Alexandra Safriuc – selecționer scurtmetraje.

26
/07
/23

O actriță care vorbește despre frică și despre lupta cu ea, despre șoapte timbrate și despre organul ei preferat de gândire: inima, într-un interviu sub formă de alfabet care o deslușește delicat și în profunzime: Antoaneta Cojocaru.