Dragoş Lumpan lansează la Cărtureşti cea de-a doua ediţie a albumului „Ultima transhumanţă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dragos-lumpan-lanseaza-la-carturesti-cea-de-a-doua-editie-a-albumului-ultima-transhumanta/

Dragoş Lumpan îşi va lansa albumul fotografic “Ultima transhumanţă” azi, începând cu ora 17.30, în ceainăria din Cărtureşti Verona.

Un articol de Andrada Văsii|17 aprilie 2013

Dragoş Lumpan îşi va lansa albumul fotografic „Ultima transhumanţă“ azi, începând cu ora 17.30, în ceainăria din Cărtureşti Verona.

Lucrarea va fi astfel disponibilă pentru vânzare începând de astăzi pentru toţi cei interesaţi. Documentarul vizual reprezintă rezultatul unui efort etnografic şi socio-psihologic de 5 ani, artistul studiind dispariţia celei mai vechi meserii din lume, păstoritul.

„Am început acest proiect din curiozitate. Mergând cu trenul sau cu maşina am văzut pe câmp oi; lângă oi e şi câte un cioban. Şi am fost curios să aflu câte ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mănâncă, ce fac toată ziua, tot anul… Spre exemplu, unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri într-un an, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp“, spune Dragoş Lumpan.

Trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. Ce am descoperit pe parcursul studiului este însă tocmai dispariţia transhumanţei. De aici şi titlul proiectului, «Ultima transhumanţă». Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani. Sau cel puţin nu vor să mai meargă la drum zi de zi, an de an, toată viaţa. E mai mult decât o meserie, e un mod de viaţă greu, foarte greu.

Dragoş Lumpan,
artist vizual

O muncă asiduă

Cercetarea însumează călătorii de aproximativ 400.000 km în România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Turcia. Volumul de materiale adunate este covârşitor – 100.000 fotografii, 70 de ore de material filmat şi 100 de ore de înregistrări audio.

După ce a umblat timp de 5 ani, artistul consideră că  ,, noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea”.

Un album și un film

Albumul fotografic are două ediţii. Prima a fost susținută de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir pentru proiectul cultural Transhumanța. Cea de-a doua ediție a fost sprijinită de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), prin programul editorial.

Dragoş Lumpan are în plan şi finalizarea unui film despre păstorit, pornind de la materialele video adunate în timpul călătoriilor. Agenţia GAV este co-producător al filmului.

Încă lucrez la postproducția variantei finale a filmului. Pe prima variantă a filmului Transhumanța am prezentat-o în 2011 la Târgul de artă din Istanbul. Dar după aceea am mai filmat câteva secvențe. Aşa că acum lucrez la varianta finală a filmului

Dragoş Lumpan,
artist vizual

Lucian Georgescu, Managing Partner GAV consideră că proiectul lui Dragoș Lumpan este ,,comparabil cu filmul “Nanook of the North” al lui Flaherty, care vorbeşte despre o civilizaţie pe cale de dispariţie.”

Aprecieri europene şi naţionale

Asemenea lui Caravaggio, care şi-a prezentat arta prin raportare la timp şi loc, Dragoş Lumpan utilizează fotografia ca mijloc de expresie.

Martin Hochleitner,
director al Landesgalerie Linz

Răzvan Exarhu, jurnalist, afirmând despre Dragoş Lumpan că ar fi ,,unul dintre ultimii Sartori ai unei tradiţii care dispare pe neştiute din frumuseţea lumii” .

Foto credit: Ultima transhumanță

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.