Dream Team – „Scaunele“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dream-team-scaunele/

Oana Pellea şi Patrick Le Mauff, Tompa Gábor şi Dragoş Buhagiar, într-un masterclass de actorie, regie şi scenografie, cu spectacolul „Scaunele“, de Eugène Ionesco, producţie a Théâtre national du Luxembourg, prezentată în Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (24 iunie – 3 iulie).

Un articol de Dan Boicea|26 iunie 2022

O primă cheie de decodificare a teatrului absurd, pe care ne-o oferă Tompa Gábor: nu teatrul e absurd, viața e absurdă.

Oana Pellea și Patrick Le Mauff, bătrâna și bătrânul, două personaje captive într-un blocaj ontologic, prinse în decorurile lui Dragoș Buhagiar, în care se simte uzura existențială, uzura venită din repetiția așteptării, din mecanica speranțelor care se lovesc de aceiași pereți. Doi oameni făcuți din neîmpliniri și din gesturi care nu mai au sens, cu idealurile sfârtecate de așteptarea unui miracol care nu mai vine, o așteptare care nu e cu nimic mai prejos decât moartea.

Personajele au uitat cum să plece din camera ca o închisoare a lui Buhagiar, fără să știe că deasupra, acolo unde sunt reflectoarele, scenograful le-a desenat o posibilă ieșire, un alt univers, o trecere dincolo, în care poți să intri doar dacă găsești cheia, iar cei doi bătrâni nu mai știu unde au pus cheia. E ca o ieșire în ideal, pusă chiar în fața ta, dar care se tot îndepărtează pe măsură ce te apropii. Iar toată această fugă după iluzie devine angoasă, degradare, putreziciune.

A doua metodă de citire a textului lui Ionesco: Tompa Gábor, un regizor foarte interesat de sacralitate, crede că Beckett și Ionesco sunt ultimii doi dramaturgi ai secolului XX care au vorbit despre mântuire.

Unde poate fi mântuirea, în acest ghem ontologic, în care sunt amestecate bătrânețea, cu fixațiile ei și cu spaima capătului de linie, înțepenirea în irelevanță și autosuficiență, anxietatea? Poate în iubire, care, dacă vine peste toate, spală tot și produce miracolul? Iar cei doi oameni uitați de timp sunt mântuiți dacă gustă un pic de iubire, la final, când totul e atât de amar?

E și un spectacol al textului, în care fiecare literă e așezată perfect pe scaunul ei, dar scaunele sunt diferite, unul e mai mic, altul e mai înalt, unul e șubrezit, altul suportă orice abuz. Un text vorbit în limba franceză, spart în mii de dimensiuni, ecouri, frazări și accente de uriașul talent al celor doi actori, cu Oana Pellea într-o formă de zile mari, stăpânind perfect o limbă care i se potrivește atât de bine.

Un masterclass de actorie, regie și scenografie, un nivel superior de înțelegere a rolului fiecăruia în decodificarea și recodificarea textului lui Ionesco.

Fabrica de Cultură Construcții SA– UniCredit – Sala Lulu

Scaunele

Théâtre national du Luxembourg

Text de: Eugène Ionesco

Regia: Gábor Tompa

Cu:  Patrick Le Mauff, Oana Pellea

Scenografia: Dragoș Buhagiar

Muzică: Rene Nuss

Dramaturgia: Florian Hirsch

Foto interior: Bohumil Kostohryz



25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.