CRONICĂ DE FILM Debut fără mari pretenţii al regizoarei Catrinel Dănăiaţă, „Dublu” este tipul de film care nu va rămâne un reper al cinematografiei române, dar nici nu te scoate din sala de cinema înjurând sau regretând că ai dat banii pe bilet.
Un articol de Ionuţ Mareş|17 iunie 2016
Este vizibilă şi, de ce nu, lăudabilă ambiţia lui Catrinel Dănăiaţă, care semnează şi scenariul alături de Alexandra Axinte şi Andreea Borţun, de a realiza cel puţin un film corect, fără stridenţe, dar şi fără riscuri.
Naraţiunea caută să se extragă peisajului românesc – cel puţin celui consacrat de Noul Cinema, plasându-se mai curând într-un mediu aseptic, în care spaţiul (mai ales cel exterior) nu contează aproape deloc dramaturgic (putea fi filmat în orice ţară). Iar stilistic, „Dublu” se desprinde de realismul pur, încercând o apropiere de un cinema mainstream mai puţin ofertant (adio planuri-secvenţă lungi sau dramatizare cât mai redusă!).
Protagonistul George (jucat de Bogdan Dumitrache) este arhitect într-un cabinet de succes din Bucureşti. Prin el, spectatorul este invitat să pătrundă într-o lume de „upper midle class”, pentru care banii nu sunt o problemă şi în care apartamentele comuniste înghesuite lasă locul unor apartamente sau chiar vile mai spaţioase şi mobilate modern (deşi în unele se regăsesc, asumat-nostalgic, câteva obiecte vintage).
George este într-o relaţie nu tocmai fericită cu Corina (Corina Moise). Fiecare trăieşte în propria casă luxoasă, deşi ea şi-ar dori să locuiască împreună.
Viaţa plictisită şi aparent fără sens a protagonistului (la birou, partenerul sau, mai degrabă, şeful, interpretat de Dorian Boguţă, îl tot presează cu proiectele) este dată peste cap de întâlnirea, într-un club de noapte, cu o tipă atrăgătoare şi misterioasă, Alina (jucată de Maria Dinulescu, ce revine la filmul românesc, pe care îl părăsise acum câţiva, inexplicabil, pentru America).
Extrem de rapid, devine clar că „Dublu” se îndreaptă, previzibil, spre povestea unei obsesii venită pe fondul unei presupuse crize existenţiale, deşi nici una din cele două direcţii nu este dezvoltată foarte convingător.
Atracţia şi pasiunea dintre George şi Alina (personaj construit la graniţa dintre realitate şi fantezie) sunt expediate prea repede pentru a da forţă dorinţei celor doi de a se revedea mai târziu – câteva săruturi adolescentine în toaleta clubului, după o „coup de foudre” în timpul unui dans filmat în ralanti pentru a se accentua importanţa momentului.
Catrinel Dănăiaţă foloseşte câteva instrumente-metaforă clasice, de manual, pentru a da ceva culoare. Pentru a sugera starea proastă a lui George şi a anticipa eventualul rău care ar putea apărea în viaţa sa, introduce trei secvenţe în care protagonistul vede ba un păianjen, ba i se aşază pe maşină o cioară. Când se reîntâlnesc în cele din urmă, George şi Alina fug, evident, la mare, unde iubirea lor fulgerătoare se consumă printr-o partidă nocturnă de sex pe plajă.
Regizoarea mizează mult şi pe contraste, unele prea îngroşate. Întors în Târgovişte pentru a-şi revedea părinţii (jucaţi de Teo Corban şi Catrinel Dumitrescu), mama fiind bolnavă şi internată în spital, George se duce şi în apartamentul copilăriei. Aici, inevitabil, se revine la imageria Noului Cinema privind locuinţa la români, însă uşor caricaturizată: mobilă exagerat de veche (mai ales că părinţii nu sunt chiar bătrâni) şi obiecte dintr-o altă epocă (inclusiv anticele sticle de sifon).
Iar pentru a sugera existenţa unei alte vieţi posibile pentru George, de care el pare a fugi, este introdus personajul verişoarei (Ştefania Samfira), deja mamă a doi copii. Un alt element de contrast care îşi arată destul de transparent rolul narativ, fără a deveni însă foarte supărător.
Dacă ar fi riscat şi îndrăznit mai mult şi dacă ar fi insuflat mai multă viaţă în personaje şi vitalitate în dialoguri şi scene, Catrinel Dănăiaţă ar fi oferit, cu siguranţă, un debut mai solid.
„Dublu”, debutul în lungmetraj al regizoarei Catrinel Dănăiață, rulează de la 17 iunie în cinematografele din București și în alte 23 de orașe din țară.
„Dublu”, România, 2016
Regie: Catrinel Dănăiaţă
Scenariu: Alexandra Axinte, Andreea Borţun, Catrinel Dănăiaţă
Distribuţie: Bogdan Dumitrache, Maria Dinulescu, Corina Moise, Andrei Mateiu, Ştefania Samfira, Teo Corban, Catrinel Dumitrescu, Cosmina Stratan
