Dumnezeu există și numele ei este Petrunija
https://www.ziarulmetropolis.ro/dumnezeu-exista-si-numele-ei-este-petrunija/

Noiembrie este luna în care se decernează Premiul LUX al Parlamentului European. Se premiază cel mai bun film european, aşa cum se vede el dinspre Bruxelles şi Strasbourg. Anul acesta, finalistele sunt: „Cold Case Hammarskjöld”, „Dumnezeu există şi numele Său este Petrunija” şi „Jocuri de putere”.

Un articol de Andrei Crăciun|4 noiembrie 2019

Întrucât fiecare cetățean european are dreptul indiscutabil la o opțiune personală, anul acesta favoritul meu este filmul despre Petrunija, regizat de Teona Mitevska.

Este un film care ne vine din Macedonia de Nord, dar la fel de bine povestea aceasta s-ar fi putut întâmpla la noi la Brăila, fiindcă noi, românii suntem – așa stau lucrurile – încă mai aproape de fosta Iugoslavie decât de Danemarca. Povestea aceasta, deci, ne privește.

Petrunija este o tânără de treizeci și doi de ani, absolventă de Istorie, șomeră, este supraponderală și locuiește cu părinții, un tată care îi este aproape și o mamă care nu încetează să își manifeste dezamăgirea că ea, Petrunija, este așa, nu altminteri.

Petrunija ar fi putut fi de la noi, ziceam, de la Giurgiu, Călărași, Alexandria sau – de ce nu – Bârlad. Și mai clar: Petrnuija ar fi putut fi de la noi, la începutul mileniului, înainte de ridicarea vizelor, când România era zdrobită de șomaj, căzuse în deznădejde și nu mai exista orizont.

Petrunija din film încearcă să se angajeze, dar cine are nevoie de absolvenți de Istorie? Mai mult, încearcă să se angajeze într-o croitorie (vă sună cunoscut?), prin cineva care cunoaște pe cineva.

Apoi este Biserica Ortodoxă. De Bobotează (vă sună cunoscut?), Petrunija sare în apă și este cea care prinde crucea azvârlită de popă, o apucă înaintea unei adunături de plăvani drept-credincioși, pe buzele cărora se îngemănează sudalma și Hristos (vă sună cunoscut?).

Iată conflictul: o femeie prinde crucea (fapt care ar trebui să îi aducă noroc tot anul), dar o femeie nu are dreptul să prindă (și mai ales să păstreze) crucea.

Petrunija răscolește toată comunitatea, răscolește tradiția, forțele de ordine, forțele religioase și forțele media.

Petrunija este o răscruce într-o lume încremenită (Balcanii, Balcanii noștri, în care atâtea popoare fundamental la fel trăiesc în convingerea că sunt unice).

Curajul ei este organic, vine dintr-o frică de animal hăituit, dar – și aici este frumusețea, măiestria filmului – întotdeauna există ceva care îndumnezeiește animalul acesta hăituit.

Ceva.

Ce?

Intuiția de dincolo de noi că iubirea ar putea totuși să existe pe pământ.

Petrunija este, de aceea, un superb film de dragoste.

Mai multe detalii despre Zilele Filmelor LUX aici.

Petrunija răscolește toată comunitatea, răscolește tradiția, forțele de ordine, forțele religioase și forțele media.

Filmul intră în cinematografe din 15 noiembrie, distribuit de Bad Unicorn.



26
/02
/15

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE Un film, cu siguranță, subapreciat. Sau, mai exact, privit de sus ca fiind o simplă operă burlescă. „S-a furat o bombă” (1961), scris și regizat de Ion Popescu-Gopo, este însă mai mult decât atât.

26
/02
/15

"Niciodată nu se știe ce e aia "generația de aur". Pentru George Vraca, de pildă, George Constantin nu făcea parte din nicio generație de aur, era un tânăr care juca și el teatru binișor, dar pentru George Constantin generația de aur era Vraca, dar Vraca pentru Nottara nu era generație de aur, și uite așa, când actorul ajunge la vârsta maturității, nu a vieții, a maturității sale artistice, conform destinului, putinței, talentului (...) devine un actor important al teatrului unde este, al teatrului românesc, al locului unde este proțăpit de soartă și devine și el un metal prețios." - Alexandru Repan

24
/02
/15

Neill Blomkamp revine la invitația pe care ne-a făcut-o în filmele sale anterioare, District 9 şi Elysium, aceea de a ne reimagina lumea în care trăim. Blomkamp a combinat acţiunea cu conştiinţa socială, iar această combinaţie a stârnit o reacţie de neuitat, rămânând în memoria spectatorilor.

23
/02
/15

"Birdman", de Alejandro Gonzalez Iñárritu, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film, la cea de-a 87-a gală de decernare a acestor distincţii, care a avut loc la Los Angeles. Filmul a avut nouă nominalizări şi a mai fost premiat pentru "cea mai bună imagine", "cel mai bun scenariu original" şi "cea mai bună regie".