Dumnezeu există și numele ei este Petrunija
https://www.ziarulmetropolis.ro/dumnezeu-exista-si-numele-ei-este-petrunija/

Noiembrie este luna în care se decernează Premiul LUX al Parlamentului European. Se premiază cel mai bun film european, aşa cum se vede el dinspre Bruxelles şi Strasbourg. Anul acesta, finalistele sunt: „Cold Case Hammarskjöld”, „Dumnezeu există şi numele Său este Petrunija” şi „Jocuri de putere”.

Un articol de Andrei Crăciun|4 noiembrie 2019

Întrucât fiecare cetățean european are dreptul indiscutabil la o opțiune personală, anul acesta favoritul meu este filmul despre Petrunija, regizat de Teona Mitevska.

Este un film care ne vine din Macedonia de Nord, dar la fel de bine povestea aceasta s-ar fi putut întâmpla la noi la Brăila, fiindcă noi, românii suntem – așa stau lucrurile – încă mai aproape de fosta Iugoslavie decât de Danemarca. Povestea aceasta, deci, ne privește.

Petrunija este o tânără de treizeci și doi de ani, absolventă de Istorie, șomeră, este supraponderală și locuiește cu părinții, un tată care îi este aproape și o mamă care nu încetează să își manifeste dezamăgirea că ea, Petrunija, este așa, nu altminteri.

Petrunija ar fi putut fi de la noi, ziceam, de la Giurgiu, Călărași, Alexandria sau – de ce nu – Bârlad. Și mai clar: Petrnuija ar fi putut fi de la noi, la începutul mileniului, înainte de ridicarea vizelor, când România era zdrobită de șomaj, căzuse în deznădejde și nu mai exista orizont.

Petrunija din film încearcă să se angajeze, dar cine are nevoie de absolvenți de Istorie? Mai mult, încearcă să se angajeze într-o croitorie (vă sună cunoscut?), prin cineva care cunoaște pe cineva.

Apoi este Biserica Ortodoxă. De Bobotează (vă sună cunoscut?), Petrunija sare în apă și este cea care prinde crucea azvârlită de popă, o apucă înaintea unei adunături de plăvani drept-credincioși, pe buzele cărora se îngemănează sudalma și Hristos (vă sună cunoscut?).

Iată conflictul: o femeie prinde crucea (fapt care ar trebui să îi aducă noroc tot anul), dar o femeie nu are dreptul să prindă (și mai ales să păstreze) crucea.

Petrunija răscolește toată comunitatea, răscolește tradiția, forțele de ordine, forțele religioase și forțele media.

Petrunija este o răscruce într-o lume încremenită (Balcanii, Balcanii noștri, în care atâtea popoare fundamental la fel trăiesc în convingerea că sunt unice).

Curajul ei este organic, vine dintr-o frică de animal hăituit, dar – și aici este frumusețea, măiestria filmului – întotdeauna există ceva care îndumnezeiește animalul acesta hăituit.

Ceva.

Ce?

Intuiția de dincolo de noi că iubirea ar putea totuși să existe pe pământ.

Petrunija este, de aceea, un superb film de dragoste.

Mai multe detalii despre Zilele Filmelor LUX aici.

Petrunija răscolește toată comunitatea, răscolește tradiția, forțele de ordine, forțele religioase și forțele media.

Filmul intră în cinematografe din 15 noiembrie, distribuit de Bad Unicorn.



01
/03
/23

Filmul „Proștii/ Fools”, producție cu participare românească, va fi lansat în cinematografele din România la sfârșitul acestei săptămâni, fiind distribuit de microMULTILATERAL. “Proștii” va rula în avanpremieră la București la Cinema Elvire Popesco în această seară de la ora 20:30.

28
/02
/23

„Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”, festivalul dedicat cinematografiei italiene, revine în această primăvară cu a doua ediție, care va avea loc la București, Cluj-Napoca și Timișoara.

23
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Cu premiera mondială la Berlinale, filmul hibrid "Între revoluţii" (2023), de Vlad Petri, aduce împreună arhive din România şi Iran din perioada 1978-1990 şi imaginează un schimb de scrisori între două prietene din cele două ţări în acei ani.

17
/02
/23

Noile producții ale lui Lars Von Trier și Fatih Akin, filmele care au câștigat marile premii la festivalurile de la Veneția sau Locarno, dar și mult așteptatul Tár, cu Cate Blanchett în rolul principal, vor face parte din programul celei de a 22-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj-Napoca).

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.