Dumnezeu există și numele ei este Petrunija
https://www.ziarulmetropolis.ro/dumnezeu-exista-si-numele-ei-este-petrunija/

Noiembrie este luna în care se decernează Premiul LUX al Parlamentului European. Se premiază cel mai bun film european, aşa cum se vede el dinspre Bruxelles şi Strasbourg. Anul acesta, finalistele sunt: „Cold Case Hammarskjöld”, „Dumnezeu există şi numele Său este Petrunija” şi „Jocuri de putere”.

Un articol de Andrei Crăciun|4 noiembrie 2019

Întrucât fiecare cetățean european are dreptul indiscutabil la o opțiune personală, anul acesta favoritul meu este filmul despre Petrunija, regizat de Teona Mitevska.

Este un film care ne vine din Macedonia de Nord, dar la fel de bine povestea aceasta s-ar fi putut întâmpla la noi la Brăila, fiindcă noi, românii suntem – așa stau lucrurile – încă mai aproape de fosta Iugoslavie decât de Danemarca. Povestea aceasta, deci, ne privește.

Petrunija este o tânără de treizeci și doi de ani, absolventă de Istorie, șomeră, este supraponderală și locuiește cu părinții, un tată care îi este aproape și o mamă care nu încetează să își manifeste dezamăgirea că ea, Petrunija, este așa, nu altminteri.

Petrunija ar fi putut fi de la noi, ziceam, de la Giurgiu, Călărași, Alexandria sau – de ce nu – Bârlad. Și mai clar: Petrnuija ar fi putut fi de la noi, la începutul mileniului, înainte de ridicarea vizelor, când România era zdrobită de șomaj, căzuse în deznădejde și nu mai exista orizont.

Petrunija din film încearcă să se angajeze, dar cine are nevoie de absolvenți de Istorie? Mai mult, încearcă să se angajeze într-o croitorie (vă sună cunoscut?), prin cineva care cunoaște pe cineva.

Apoi este Biserica Ortodoxă. De Bobotează (vă sună cunoscut?), Petrunija sare în apă și este cea care prinde crucea azvârlită de popă, o apucă înaintea unei adunături de plăvani drept-credincioși, pe buzele cărora se îngemănează sudalma și Hristos (vă sună cunoscut?).

Iată conflictul: o femeie prinde crucea (fapt care ar trebui să îi aducă noroc tot anul), dar o femeie nu are dreptul să prindă (și mai ales să păstreze) crucea.

Petrunija răscolește toată comunitatea, răscolește tradiția, forțele de ordine, forțele religioase și forțele media.

Petrunija este o răscruce într-o lume încremenită (Balcanii, Balcanii noștri, în care atâtea popoare fundamental la fel trăiesc în convingerea că sunt unice).

Curajul ei este organic, vine dintr-o frică de animal hăituit, dar – și aici este frumusețea, măiestria filmului – întotdeauna există ceva care îndumnezeiește animalul acesta hăituit.

Ceva.

Ce?

Intuiția de dincolo de noi că iubirea ar putea totuși să existe pe pământ.

Petrunija este, de aceea, un superb film de dragoste.

Mai multe detalii despre Zilele Filmelor LUX aici.

Petrunija răscolește toată comunitatea, răscolește tradiția, forțele de ordine, forțele religioase și forțele media.

Filmul intră în cinematografe din 15 noiembrie, distribuit de Bad Unicorn.



30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

18
/01
/23

Din 20 ianuarie spectatorii din București, Bacău, Bistrița, Botoșani, Buzău, Cluj, Oradea, Pitești, Satu Mare, Sibiu, Sinaia și Târgu Mureș vor putea vedea pe marile ecrane controversata poveste a trupei Phoenix, spusă chiar de membrii ei în documentarul „Phoenix. Har/Jar”.

13
/01
/23

Două filme din competiţia Festivalului de la Cannes, foarte diferite, pot fi găsite în ianuarie în cinematografe: "Frate şi soră", de Arnaud Desplechin, şi "Păianjenul sfânt", de Ali Abbasi.