CRONICĂ DE FILM „Dunkirk”. Infernul
https://www.ziarulmetropolis.ro/dunkirk-infernul/

CRONICĂ DE FILM Pentru a reda încărcătura uriaşă – deopotrivă istorică şi simbolică – a cunoscutei Bătălii de la Dunkerque din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Christopher Nolan aruncă în luptă un arsenal maiestuos în acest nou film al său, „Dunkirk”.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 iulie 2017

Dunkirk / Cea mai impresionantă armă a asaltului vizual şi sonor asupra spectatorului este folosirea tehnologiei IMAX, celebrul format de film care permite cadre dintre cele mai largi, inegalabil de impunătoare şi de acaparatoare.

Iar spaţiul ales o îngăduie din plin. O plajă pe care zeci şi zeci de mii de soldaţi, în cea mai mare parte britanici, aşteaptă, încolonaţi, timp de mai multe zile, să fie evacuaţi de Marina ţării lor sau de bărci particulare şi să se întoarcă acasă, după ce au fost nevoiţi să se retragă, fără drept de apel, din calea atacului împresurător al trupelor germane, în 1940.

În faţa lor, marea mereu ameninţătoare, dar şi singura lor speranţă. Deasupra, cerul, de unde vine şi pericolul direct – avioanele de luptă inamice, contracarate din când în când de avioane britanice şi franceze, care nu pot opri însă bombardamentele imprevizibile şi inevitabil letale.

Nolan rămâne permanent alături de partea britanică. Inclusiv soldaţii francezi aliaţi sunt puţin prezenţi, iar ameninţarea trupelor naziste este lăsată în afara cadrului, cu excepţia câtorva confruntări directe între avioane, însă şi atunci aeronavele aviaţiei germane sunt redate din perspectiva piloţilor britanici. Însă pericolul este atât de puternic sugerat, încât totul devine un infern care nu pare să lase şanse de scăpare.

În căutarea evidentă a grandorii, a epicului, a legendarului şi în încercarea de a face din „Dunkirk” un reper în istoria filmelor de război, Nolan foloseşte un amestec foarte ambiţios de tehnici.

Remarcabile sunt în primul rând panoramările şi travelingurile ample, care dezvăluie treptat spectatorului vastitatea deopotrivă a plajei şi a mării şi numărul tulburător de mare de militari. Apoi, un tânăr soldat, protagonistul uneia din cele trei poveşti intercalate de Nolan în scenariu, este urmărit îndeaproape de o cameră în continuă mişcare, în încercările sale repetate de a se salva de pe plajă.

Susține cu un Like jurnalismul cultural!

În aer, aparatul de filmat fie surprinde frontal chipurile piloţilor unei patrule britanice (din care se remarcă cel jucat de Tom Hardy), fie este în exteriorul avioanelor, lipit de ele, redându-le cât mai realist zborul, fie lasă loc unor cadre de ansamblu, în care atenţia este atrasă de coregrafia aeroavelor.

Nu lipsesc nici cadrele de la nivelul apei şi nici cele subacvatice. Şi pentru a evidenţia mai bine măreţia decorului, Nolan îşi plasează, prin contrast, al treilea fir narativ la bordul unei bărci civile, cu ajutorul căreia un bărbat (Mark Rylance), fiul său şi un alt tânăr sper să poată recupera şi transporta soldaţi, răspunzând, la fel ca alte zeci de ambarcaţiuni particulare, la un apel al autorităţilor.

Imaginile spectaculoase şi montajul alert sunt dublate de o coloană sonoră complexă, în care zmogotul apei, al gloanţelor, al avioanelor sau al obuzelor se amestecă inventiv cu sunete al căror ritm se accelerează în momentele cele mai tensionate şi ameninţătoare.

Prin imagine, coloana sonoră şi montaj, Nolan construieşte un spaţiu cinematografic aparte, plasat la intersecţia între o reconstituire naturalistă şi o (discutabilă) estetizare a violenţei. Un vertij de senzaţii, din care cele mai puternice sunt teroarea şi spaima omniprezentă de moarte.

Merituous prin evitarea aproape totală a psihologizării şi prin concentrarea cvasi-exclusă pe acţiune, „Dunkirk” pierde totuşi uşor din altitudine prin cele câteva secvenţe de dialog, surprinzător de convenţionale şi puţin credibile, şi, înspre final, prin tratarea simplistă a dilemei dacă, în fond, militarii salvaţi au fost nişte eroi sau nişte laşi.

„Dunkirk” are premiera în România vineri, 21 iulie, şi este distribuit de Vertical Entertainment.

Rating: 4 stele (din 5)

Foto: Dunkirk – facebook

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.