Peliculele româneşti ,,Chefu'”, de Adrian Sitaru, şi „Dupa dealuri“, de Cristian Mungiu, au fost selecţionate la cea de-a 15-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Bratislava (6 – 12 noiembrie). (6 – 12 noiembrie).
Un articol de Andrada Văsii|15 octombrie 2013
Peliculele româneşti „Chefu“, de Adrian Sitaru, şi „Dupa dealuri“, de Cristian Mungiu, au fost selecţionate la cea de-a 15-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Bratislava (6 – 12 noiembrie).
„Chefu”, de Adrian Sitaru, a fost selecţionat în competiţia de scurtmetraje, iar Dupa dealuri, de Cristian Mungiu, va fi proiectat în secţiunea Panorama.
„Chefu” este o comedie despre interminabilele discuţii între vecini. În „Chefu”, Neli, în vârstă de 55 de ani, este plecată la Bucureşti. Fiul ei, Dan, în vârstă de 17 ani, rămâne singur acasă. La întoarcere, vecinele din bloc se grăbesc să-i ureze bun venit şi să-i povestească până în cele mai mici detalii aspecte picante ale chefului organizat de Dan în lipsa ei.
Scurtmetrajul „Chefu”, de Adrian Sitaru, a primit marele premiu la Festivalul Internaţional de Film de la Uppsala (Suedia), a fost prezent la Festivalul de Film de la Cannes în 2012, în programul Romanian Short Waves, şi a fost recompensat cu premiul Gopo în 2013.
Tragedie în mănăstire, în filmul Dupa dealuri
Dupa dealuri s-a aflat pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină anul acesta şi a fost dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012. Premiului pentru scenariu obţinut de Cristian Mungiu – recompensat cu premiul Palme d’Or în 2007, pentru „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” – i s-a alăturat premiul pentru interpretare feminină, acordat ex-aequo Cristinei Flutur şi Cosminei Stratan.
Inspirat din romanele non-ficţionale ale Tatianei Niculescu Bran despre cazul Tanacu, filmul Dupa dealuri spune povestea a două fete, Alina (Cristina Flutur) şi Voichiţa (Cosmina Stratan), care au crescut împreună la orfelinat şi s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România.
Cristian Mungiu, regizorul filmului Dupa dealuri
Dupa dealuri ilustrează povestea Alinei care vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania şi îşi doreşte ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este ataşată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată de diavol.
Potrivit organizatorilor Festivalului de la Bratislava, ediţia din acest an va fi dedicată filmelor despre „realizări umane curajoase”, cum este şi Dupa dealuri.
„Eroii acestor realizări trebuie să depăşească multe încercări. Ei nu capitulează, ei continuă. Nu vor să se predea”, a declarat directorul festivalului, Radovan Holub.
În fruntea acestor poveşti puternice se află mai ales filmul apreciat de spectatorii din lumea întreagă „Wadjda”, de Haifaa Al-Mansour, prima regizoare saudită din istorie. Eforturile depuse de protagonista filmului care încearcă să îşi procure o bicicletă, în ciuda regulilor foarte stricte din ţara ei, ilustrează lupta dusă pentru depăşirea unor tradiţii demodate.
Cultura bandelor de cartier reprezintă subiectul abordat de candidatul kenyan la Oscar 2014, filmul „Nairobi Half Life”, de David Gitonga, care a devenit în ţara sa producţia cinematografică cu cel mai mare număr de spectatori. Filmul prezintă povestea unui bărbat tânăr care se agaţă de visul său de a deveni actor, deşi este aspirat într-un univers în care domneşte crima, notează Mediafax.
Festivalul din capitala slovacă dedică, totodată, o secţiune competitivă cineaştilor aflaţi la primul sau al doilea lungmetraj din carieră, o secţiune Panorama ( la care concurează şi Dupa dealuri) pentru cineaşti renumiţi pe plan mondial, un program intitulat Cutting Edge pentru filmele independente care propun maniere noi şi experimentale de a spune poveşti, dar şi secţiunea Made in Slovakia, dedicată cinema-ului naţional.
Foto credit: Cinemagia, captura din filmul Dupa dealuri
