Este migrarea online o ameninţare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la uşă şi, de data aceasta, nu ca spaţiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va aşterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul şi locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?
Un articol de Liliana Matei|12 noiembrie 2021
Reunind nume importante ale artei contemporane și reprezentanți ai școlilor superioare de artă din București, Cluj, Iași și Arad, platforma de dialog eART35 realizează o radiografie a schimbărilor prin care a trecut spațiul cultural în perioada pandemică. Artiști, critici, curatori și profesori universitari români au examinat, într-o serie de întâlniri organizate în perioada iulie-noiembrie, noile realități și concepte ale culturii adaptate la paradigma online. Antrenată de turbulențele sistemului socio-economic din care face parte, comunitatea artistică și academică își pune în discuție noile direcții de dezvoltare, chestionând, totodată, și eficiența noilor sale proceduri, de la relevanța tururilor virtuale în galerii, la impactul talk-urilor înregistrate, al meet-urilor sau zoom-urilor care au mediat comunicarea, educația și consumul de artă în ultima perioadă. Parte dintr-o serie de prezentări inspirate de noile realități – de la imagini digitale, la social media sau NFT -, expoziția A Guide to Survive the Internet Age va fi deschisă publicului începând de vineri, 12 noiembrie, la Galeria Leilei din București.
Evenimentele organizate în România anticipează dezbaterile internaționale pe această temă, care vor avea loc în cadrul conferințelor ELIA Academy 2021 – un program de referință dedicat formatorilor din școlile superioare de artă. Proiectul internațional, care ia startul în aceste zile la Bruxelles, este găzduit de Școala de Arte LUCA și de Facultatea de Arhitectură KU Leuven. Sub presiuni contextuale, apare o zonă nouă, în care tehnologia și arta se îmbină pentru a crea, organic, o nouă entitate.
Evaluări obiective și scenarii distopice. Într-o lume nouă, marcată de o perioadă de instabilitate socială și de un proces amplu și accelerat de schimbare culturală, se vorbește despre moartea artei sau despre dificultățile pe care le întâmpină formatorii în predarea online a picturii, a teatrului sau a muzicii. Afectați direct în acest torent, reprezentanții eART35 se distanțează de scenariile distopice, în favoarea evaluărilor obiective. „Era digitală nu ucide arta. Ci o transformă. Căutările ultimilor doi ani nu mai pot fi înțelese ca un simplu efort adaptare, ci mai degrabă ca o șansă de a re-imagina rolul artei și al artistului într-o lume redefinită de criză. Condiționările ultimilor doi ani ne-au atins, în cele din urmă, straturile profunde ale subiectivității și modul în care ne exprimăm prin artă. Educația se adaptează încet. Iar pe scena artei new media apare noua tehnologie NFT”, spun artiștii și teoreticienii reuniți în grupul eART35. Printre aceștia, profesori la Universitatea Națională de Arte din București ca Iosif Király, Raluca Oancea, Raluca Paraschiv și Irina Botea.
De la Universitatea de Artă George Enescu din Iași participă la acest proiect Cătălin Gheorghe și Cristina Moraru, alături de Mara Rațiu de la Universitatea de Artă și Design din Cluj, Nita Mocanu de la liceul de artă din Arad sau Cristian Iftode de la Facultatea de Filosofie din București. Li se alătură criticul de artă Daria Ghiu, artiști vizuali implicați în curatoriat și managementul spațiilor expoziționale ca Suzana Dan, Simona Vilău, Călin Man, Lucian Indrei și Andrei Mateescu, printre mulți alții.
A Guide to Survive the Internet Age
Vernisaj: vineri, 12 noiembrie, ora 17.00
O expoziție eART35, inspirată de realități contemporane, imagini digitale, social media sau NFT, va fi deschisă publicului începând de vineri, 12 noiembrie, la Galeria Leilei din Strada Aurel Vlaicu 88-90, Sector 2, București. Expoziția include lucrarea digitală Esoth Eric, a artistului reVoltaire, care a făcut parte din proiectul alteridem.exe 2/ kinema ikon, echipa care a asigurat participarea României la Bienala de la Veneția în 2003.
Artiști/artiste: Alex Antonescu, Marian Codrea, Dan Chiș, Dragoș Dogioiu, Alexandra Drăgulinescu, Ioana Dumitrescu, Dora Huiban, Lucian Indrei, Marta Mattioli, Ema Motea, Musz, reVoltaire, Emanuel Ștefan, Toma Ștefănescu, Selina Yilmaz
Curatoare: Raluca Oancea
„Ne-am propus să investigăm șansele artei și teoriei de a funcționa online”. „Internetul devine piața mare a satului global de mâine”, estimau marii dezvoltatori IT cu decade în urmă, mult înainte ca avansul tehnologic să mute în mediul online atât dezbaterile relevante, cât și conversațiile curente. Spațiul virtual a împrumutat, cu timpul, ceva din zarva unei metropole, vitalizat de voci diverse, de la instituții publice sau negustori de experiențe turistice, la chișcuri de ziare sau magazine. O criză a completat oferta satului digital cu școli, săli de concerte sau spații expoziționale.
Într-un timp scurt, presiunea pandemică a aglomerat spațiul virtual cu puncte culturale, dincolo de oferta anilor ’90 și 2000, care cuprindea centre digitale (ZKM, Karsluhe, Germania, Ars Electronica, Linz, Austria) sau muzee virtuale (Muzeul Artei Computaționale, MOCA New York, Muzeul de Artă Digitală, Zurich, Elveția). Încă de la începutul anului trecut, marile galerii de artă au investit în noi rețele de vânzări și în soluții avansate care să recompună vernisajele în realitatea virtuală și augumentată. Școlile au pus la punct platforme de învățare și metode de lucru adaptate unei noi ere, dominate de viteză și hiperconectivitate. Cultura și educația evoluează într-o lume în schimbare. Biopoliticile devin noi criterii de ierarhizare comunitară, iar concepte noi, cum ar fi communovirus, surprind nuanțe inedite ale divergențelor dintre liberalism și socialism, lansând, totodată, noi tipuri de solidaritate socială. Izolarea devine, în mod paradoxal, o cale de a experimenta unitatea.
„Ne-am propus să investigăm șansele artei și ale teoriei de a funcționa online. Ne-am întrebat cum se va schimba experiența artistică în lipsa vernisajelor și prin ce mutații va trece sistemul de educație, ce va mai presupune ideea educației ca experiență în lipsa pauzelor în care studenții schimbă, de obicei, notițe și comentează ultimele cărți, filme sau lucrări. Avansul tehnologic deja crease unele premise pentru aceste tendințe, iar perioada de criză a accelerat acest proces. A venit vremea să ne întrebăm, printre multe altele, dacă este cu adevărat necesară fărâmițarea comunicării cu Gen Z în secvențe de 15 minute, tehnică ce pare să instaureze o eră fast learning. Ne întrebăm dacă în România s-ar putea aplica conceptul ELIA extended art student, un profesionist cu abilități extinse, pregătit pentru abordări multidisciplinare. Sau care sunt modificările necesare în setul tradițional de abilități ale unui artist sau teoretician din domeniu pentru adaptarea la o lume a transdisciplinarității, marcată de instabilitate socială și mutații culturale”, spun Raluca Oancea Nestor și Raluca Paraschiv, coordonatoare al acestui proiect, lectori ai Universității Naționale de Arte din București și cercetători în zona interdisciplinară de confluență a teoriei cu antropologia și arta vizuală.
Fragmente din dezbaterile organizate în România vor fi disponibile, începând de săptămâna viitoare, pe site-ul proiectului: http://www.eartheory.ro/eART35/
Organizator: Asociația Ephemair
Proiect cofinanțat de Asociația Fondului Cultural Național
