Ediția a cincea a festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim”, la Ateneul Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/editia-a-cincea-a-festivalului-de-conferinte-despre-lumea-in-care-traim-la-ateneul-roman/

Ediţia a cincea a festivalului „Despre lumea în care trăim” începe pe 21 mai. Societate, cultură, ştiinţă, istorie şi geopolitică în şase conferinţe susţinute de Horia-Roman Patapievici, Gaia Vince, Alexandru Babeş, Mark Galeotti, Stefano Bottoni şi Gabriel Liiceanu.

Un articol de Ziarul Metropolis|16 mai 2022

Seria de conferințe „Despre lumea în care trăim” marchează în 2022, la a cincea ediție, o continuitate în a aduce în fața publicului invitați români și străini care transformă prezentarea unor teme importante pentru felul în care reflectăm asupra societății contemporane în adevărate spectacole de idei desfășurate pe scena Ateneului Român.

Ediția din acest an se deschide sâmbătă, 21 mai, cu o conferință susținută de Horia-Roman Patapievici și se încheie marți, 24 mai, cu o conferință susținută de Gabriel Liiceanu.

Mark Galeotti, expert britanic în politica și securitatea Rusiei, Stefano Bottoni, istoric italian specializat în politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic, Gaia Vince, cunoscută jurnalistă și autoare britanică de cărți de știință și Alexandru Babeș, cercetător specializat în sistemul nervos periferic și studiul durerii, ne vor da, în conferințele lor, măsura lumii în care trăim și a evenimentelor studiate și explicate de cercetări din istorie, geopolitică și științe care ne-au adus până aici.

Am început în 2018, iar intenția care a stat la baza acestei manifestații culturale a fost una frumosă și simplă. Lumea merge înainte, în timp ce oamenii trăiesc, în general, în toate societățile civilizate, sub imperiul a ce se întâmplă nou. Atenția noastră este absorbită în special de știre, de breaking news. Gândul nostru a fost acela de a-i ajuta pe oameni să știe cum arată lumea în care trăiesc. Ne-am propus să facem apel la vârfurile intelectualității, indiferent de țara din care provin, dar încercând să acoperim cât mai multe domenii, pentru a înțelege viața în toate aspectele ei. Invitații la aceste conferințe, în anii care au trecut, au fost cercetători, profesori, medici, istorici, jurnaliști, filozofi, istorici de artă, politologi, neurobiologi.” (Gabriel Liiceanu)

Seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice „Despre lumea în care trăim” este organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.

Programul ediției:

Sâmbătă, 21 mai, ora 11.30

Eveniment de deschidere

Conferință susținută de HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, cu tema „Noua ideocrație“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Sub ochii noștri, de la an la an, de un deceniu încoace parcă tot mai mult, o nouă putere ideologică se afirmă, tinzând să pună stăpânire pe ultimele democrații liberale ale lumii. Spre deosebirea de ideocrația clasică, descrisă de politologi ca fiind puterea ideologică exercitată de stat asupra societății, noua ideocrație este puterea ideologică exercitată în mod totalitar de către o elită „iluminată” și militantă asupra restului pasiv și descumpănit al societății – și asta nu într-un regim politic totalitar, ci în condițiile unui regim democratic.

Biletele în sala Ateneului au fost epuizate. Sunt încă disponibile bilete pentru vizionarea online a acestei conferințe aici.

Sâmbătă, 21 mai, ora 17.00

Conferință susținută de GAIA VINCE, cu tema „Cum au depășit oamenii legile obișnuite ale evoluției?”, urmată de un dialog cu Corina Negrea, jurnalist de știință.

Oamenii sunt o forță a naturii care schimbă fața planetei. Între timp, cimpanzeii, rudele noastre cele mai apropiate, aflați acum în pericol de dispariție continuă să-și ducă viața așa cum au făcut-o vreme de milioane de ani. Și totuși am evoluat prin același proces. Gaia Vince susține că oamenii de astăzi sunt rezultatul coevoluției genelor, mediului înconjurător și culturii. Acum, că am transformat lumea, noi ce vom deveni oare?

Gaia Vince este o cunoscută jurnalistă și realizatoare de emisiuni dedicate științei, fost redactor la Nature și New Scientist, care actualmente scrie pentru The Guardian și BBC.

Duminică, 22 mai, ora 11.30

Conferință susținută de ALEXANDRU BABEȘ, cu tema „Un Premiu Nobel pentru ardeiul iute. O introducere în neurobiologia durerii”, urmată de un dialog cu Bogdan O. Popescu, medic neurolog și profesor universitar.

La graniţa dintre percepţie senzorială, emoţie şi act cognitiv, durerea continuă să ne provoace şi să eludeze încercările noastre de a o înţelege şi de a o controla. Descoperiri recente din domeniul neuroştiinţelor ne apropie însă de descifrarea codului neural al durerii şi ne dau încredere că vom putea oferi celor aflaţi în suferinţă terapii mai eficiente şi mai uşor de tolerat.

Alexandru Babeș este profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală.

Duminică, 22 mai, ora 17.00

Conferință susținută de MARK GALEOTTI, cu tema „Hai să vorbim despre noul Putin”, urmată de un dialog cu Marian Voicu, jurnalist și realizator al emisiunii 𝐵𝑟𝑒𝑎𝑘𝑖𝑛𝑔 𝐹𝑎𝑘𝑒 𝑁𝑒𝑤𝑠.

Invazia Ucrainei ne dezvăluie un nou Putin – nu mai este jucătorul geostrategic atent și calculat, ci un om furibund care-și asumă riscuri, un bătrân grăbit. Este acesta cu adevărat „un nou Putin”? Sau putem vedea rădăcinile acestei schimbări în evoluția lui ca lider? Și ce ar putea însemna această turnură pentru noi toți în viitor?

Mark Galeotti este expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, profesor onorific la University College London și director general la Mayak Intelligence, o firmă de consultanță și cercetare specializată în relațiile cu Rusia.

Luni, 23 mai, ora 19.30

Conferință susținută de STEFANO BOTTONI, cu tema „Stalin si Transilvania: Regiunea Autonomă Maghiară în România anilor ´50”, urmată de un dialog cu Sabina Fati, jurnalist și doctor în istorie.

Evenimentele tragice din spațiul post-sovietic conferă o actualitate neașteptată cercetării lui Stefano Bottoni despre Regiunea Autonomă Maghiară din România în perioadă stalinistă. Dar cum a fost creat acest experiment de politica națională de tip sovietic chiar în 1952? Și cum a funcționat o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporție covârșitoare de maghiari secui, înapoiată economic, orientată cultural și istoric înspre Ungaria ca țara mamă?

Stefano Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. Principalul său domeniu de cercetare este politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic.

Marți, 24 mai, ora 19.30

Eveniment de închidere

Conferința susținută de GABRIEL LIICEANU, cu tema „Avem oare cu toții destin?”, urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%.

Destin are orice ființă umană care se așază sub un ideal, fie acesta profesional, moral sau civic, și care iradiază într-o măsură sau alta asupra comunității din care face parte. Fiecare om poate să vrea, sau măcar să încerce, să dea vieții un sens. Întrebarea e câți oameni sunt dispuși să-și asume ca slogan al vieții propoziția „Ce bine că viața nu are un sens! Pot să-i dau eu unul”.

Gazda acestei ediții a festivalului va fi Marian Voicu, jurnalist Veridica.ro și realizator al emisiunii Breaking Fake News.

Biletere, în valoare de 60 de lei, și cele pentru vizionarea online live a conferintelor, în valoare de 50 de lei, sunt disponibile în rețeaua Eventbook. Abonamentele pentru participarea la toate conferințele din această ediție a festivalului au fost epuizate.

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.

26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.