Polirom prezintă o carte despre destinele a trei generaţii de iranieni: „Copiii aborelui de Jacaranda“
https://www.ziarulmetropolis.ro/editura-polirom-prezinta-o-carte-despre-destinele-a-trei-generatii-de-iranieni-prin-ochii-unui-copil-al-revolutiei-islamice-din-1979-copiii-aborelui-de-jacaranda/

La numai o săptămână după apariţia ediţiei originale a romanului de debut al scriitoarei Sahar Delijani, „Children of the Jacaranda“ ‚ Editura Polirom publică versiunea în limba română a cărţii, în colecţia sa de traduceri din literatura universală.

Un articol de Andrada Văsii|27 iunie 2013

La numai o săptămână după apariţia ediţiei originale a romanului de debut al scriitoarei iraniene de expresie engleză Sahar Delijani, „Children of the Jacaranda“ ‚ (Atria Books, SUA),  Editura Polirom publică versiunea în limba română a cărţii, în colecţia sa de traduceri din literatura universală.

„Copiii arborelui de jacaranda“, traducere de Miruna Voiculescu, a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom. Actual“ (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), şi în ediţie digitală. Tradus deja în UK, Italia, Grecia şi Muntenegru, romanul va apărea în 75 de ţări, în 27 de limbi.

Povestea generațiilor

Romanul autoarei născute în anul 1983 în închisoarea Evin din Teheran urmăreşte destinele a trei generaţii de iranieni prin prisma arestărilor şi a încarcerărilor din anii care au urmat Revoluţiei din 1979 şi victoriei fundamentalismului islamic.

Temporalităţi şi perspective multiple ale părinţilor şi copiilor se întrepătrund, dând naştere unui model complex de cauze şi consecinţe, secrete şi mărturisiri, poveşti de dragoste şi sacrificiu.

Un volum încărcat de motive

Din acest model se disting câteva motive centrale, mereu aceleaşi: zidurile închisorii Evin, simbol al regimului opresiv, străzile şi traficul haotic al Teheranului – spaţiu public al fricii şi vulnerabilizării, dar şi al expresiei politice, sau spaţiul intim şi sigur al caselor şi curţilor interioare, în care memoria se păstrează la umbra nelipsitelor flori ale arborelui de jacaranda.

Foto credit: Polirom

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

Pagina 5 din 105« Prima...34567...102030...Ultima »