Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice şi reevaluarea ştiinţelor exacte
https://www.ziarulmetropolis.ro/efectul-razelor-gamma-asupra-craitelor-lunatice-si-reevaluarea-stiintelor-exacte/

Betty (Oana Pellea) îşi iartă propriul destin în fiecare dimineaţă, când se trezeşte într-o veselie cinică. E o veselie dată de hazul de necaz, căci Betty nu mai are bucurii…

Un articol de Diana Trăncuţă|1 martie 2017

În seara lui 23 februarie, la Teatrul Metropolis, în timpul unui spectacol, cineva din public făcea, deranjant, diverse remarci ce țineau de ordinul evidenței. ,,A rămas înțepenită, hă hă hă”. Conştientă sau nu, vocea care ,,traducea” piesa pentru restul audienței poate fi considerată drept efectul Oanei Pellea asupra spectactorului care se crede comentator sportiv. Fără să accept această atitudine iritantă şi inutilă, pot totuşi să-i găsesc cel puțin o scuză. Iar ea constă tocmai în superlativul spectacolului – ,,Efectul razelor gamma asupra crăițelor lunatice” –, care înalță și doboară în același timp. Probabil ca urmare a dimensiunii emoționale au venit și reacțiile impulsive de exteriorizare a trăirilor de moment. Să se ierte, căci iertarea e și pe această scenă.

Betty (Oana Pellea) își iartă propriul destin în fiecare dimineață, când se trezește într-o veselie cinică. E o veselie dată de hazul de necaz, căci Betty nu mai are bucurii, doar bătrâni senili de care are grijă în schimbul câtorva dolari. Betty iartă însăși viața, chiar dacă, pentru ea, aceasta n-a fost altceva decât un lung șir de pierderi. Sunt zile în care Betty bea, zile în care plânge și zile în care dansează. Iar dansul, o rămășiță a unui vis de altădată, aduce în acest spectacol nuanțe de musical și, implicit, și mai mult farmec.

Se spune că exploziile de raze gamma au loc atunci când moare o stea. Radiaţia energetică emisă în timpul acestui proces este extrem de strălucitoare şi călătoreşte prin univers cu o viteză comparabilă cu cea a luminii. Pe scena Teatrului Metropolis, explozia de raze gamma e în ochii unui copil care vorbeşte despre atom – „ce cuvânt frumos!”. Matilda (Cristina Casian) e fata cuminte a lui Betty. Pasionată de chimie, ca urmare a unei iubiri tăcute pentru profesorul ei, Matilda se visează om de ştiinţă, iar acest ideal se învârte în jurul crăiţelor galbene. Denumirea lor ştiinţifică – Tagetes patulaia – vine de la zeul etrusc Tages, reprezentant al frumuseţii şi al puterii. Ce simbol mai potrivit pentru această fetiță care va aduce, în cele din urmă, salvarea familiei?

Ruth (Florina Gleznea), sora Matildei, are o personalitate tragi-comică, marcată de efuziuni gălăgioase și grimase care stârnesc râsul, dar și de frici, de angoase vechi, de coșmaruri permanente. Ruth își iubește și își urăște mama, în modul său expansiv prin care trăiește această viață și minimul ei lux: un ruj ,,Sărutul diavolului”, o țigară, un iepure care să aline singurătatea.

Se spun cuvinte deloc blânde, e un spațiu al regretelor și al reproșurilor, care cere, între timpi, un repaus. Tăcerea din piesă e personificată de Nini (Alexandrina Halic), o ființă de care se lovesc vorbele celor din jur și care își lasă, în felul său, amprenta asupra mediului familial.

În ,,Efectul razelor gamma asupra crăițelor lunatice”, fiecare personaj este prin sine un spectacol. Se pierde şi se câştigă în această poveste extrem de umană, unde familia e catalizator al frustrărilor şi-al luptelor interioare. Însă tocmai această legătură de sânge stă drept avanpost al iubirii. Iar iubirea, un plâns de bucurie isterică şi-o îmbrăţişare vie ca un cântec de-al Tinei Turner, dau o şansă la a ţine piept vieţii.

You can’t be wrong

Take my heart and make it strong…

Spectacolul „Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice”, de Paul Zindel, regia şi ilustraţia muzicală Mariana Cămărăşan, poate fi văzut la Teatrul Metropolis din București.

Foto: Mihai Georgiadi / www.idmm.ro

Betty iartă însăși viața, chiar dacă, pentru ea, aceasta n-a fost altceva decât un lung șir de pierderi. Sunt zile în care Betty bea, zile în care plânge și zile în care dansează.

 

05
/01
/16

În weekend-ul dinaintea anunțării nominalizărilor la cea de-a 88-a ediție a premiilor Oscar, șase dintre producțiile propuse anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film străin vor fi proiectate la Cinema Union din București.

05
/01
/16

Ştiaţi că într-o zi de 5 ianuarie se inaugura Teatrul de Comedie din București, la iniţiativa lui Radu Beligan? Ajuns astăzi la venerabila vârstă de 97 de ani, maestrul Beligan a fost directorul instituţiei timp de opt ani, în perioada 1961 — 1969.

05
/01
/16

Într-o zi de 5 ianuarie (1932) se năştea Umberto Eco, unul dintre cei mai de seamă gânditori contemporani. Eseurile sale sunt adevărate modele ale genului. Strălucitoarea sa operă romanescă, începută în 1980 cu Numele trandafirului, este renumită pentru subtilele ei jocuri de limbaj şi pentru abundenţa simbolurilor şi aluziilor culturale.

04
/01
/16

Pe  5, 6 și 7 ianuarie, la Sala Mică de la Teatrul Excelsior, are loc ÎnScenarii, un festival de spectacole și filme făcute de adolescenţi. Pentru că "sfârşitul încununează opera", ultima seară se va încheia cu spectacolul ”O femeie singură”, ce o va avea ca protagonistă pe actriţa Maia Morgenstern.

04
/01
/16

În România, anul 1989 s-a încheiat cu o revoluţie, nimeni nu a uitat, iar revoluţia aceasta a devenit o graniţă între viaţa de dinainte şi cea de după. Spectacolul „Anul dispărut. 1989”, care tocmai a avut premiera la Teatrul Mic, este despre viaţa de dinainte.

02
/01
/16

Mel Gibson, unul dintre cei mai fermecători actori din lume, împlinește 60 de ani. Când era doar un puști, tatăl său, un catolic înflăcărat, l-a învăţat cele zece porunci. Apoi i-a spus-o pe a unsprezecea: „Să nu te minţi singur“. A trăit Mel Gibson după această ultimă poruncă?

02
/01
/16

George Alexandru s-a stins din viață vineri, 1 ianuarie, la ora 23.30 la Spitalul Fundeni, la vârsta de 58 de ani, din cauza unor complicații severe ale unei infecții abdominale grave, nu în timpul unei operaţii, a precizat Institutul Clinic Fundeni într-un comunicat. Trupul actorului va fi depus luni, la ora 11.00, la Teatrul Nottara. El va fi înmormântat tot luni, la cimitirul Ghencea.

30
/12
/15

Ziua Culturii Naționale va fi celebrată vineri, 15 ianuarie, de la ora 19.00, la Ateneul Român, prin spectacolul de muzică tradițională și poezie „La porțile ceriului“. Evenimentul îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe și invitații săi.