Elena Mamă:  un suflet zbuciumat între glasul poporului și iubirea necondiționată a unei mame
https://www.ziarulmetropolis.ro/elena-mama-un-suflet-zbuciumat-intre-glasul-poporului-si-iubirea-neconditionata-a-unei-mame/

Regina Elena este una dintre reginele a căror viaţă o cunoaştem mai puţin, o regină mamă între suferinţă şi bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar şi frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire şi speranţă, de frică şi îndoială, dar şi bunătate şi împăcare sufletească. Regina – mamă Elena, Mariajul şi Despărţirea de Carol al II-lea din colecţia Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumuseţe uluitoare.

Un articol de Ina Maria Stoica|22 Noiembrie 2018

Monarhia a constituit de-a lungul timpului un simbol al făurii României Moderne. Un punct de legătură către Occident, un simbol al credinței și al iubirii de neam.

S-a scris mult despre Regina Maria, regina ce a iubit România cu tot sufletul, dedicându-i României o viață de om și de regină, cu amăgiri, suferință, dar și o bucurie împărtășită neamului. Țara bucuriilor și a durerilor ei, așa cum o numea chiar însăși regina Maria.

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească.

Simona Preda, istoric, realizează o radiografie a celei care a fost pe rând fiica de rege, soră de rege, soție de regie și mamă de rege, după cum notează în prefață și istoricul Filip-Lucian Iorga,  un portret vehement compus din memoriile reginei Maria, documente ale arhivelor, articole prețioase, scrisori, chiar și o corespondență cu Martha Bibescu imagini rare care o înfățișează pe regină cu fiul său regele Mihai,  un decupaj de memorii și mărturisirii ale acestui spirit blând, păstrat în umbră.

Anii tinereții ei sunt anii 1920-1930, ea nu mai este o prințesă din La Belle Epoque, ci mai degrabă o femeie sedusă – ca mai toate contemporanele ei – de ținutele cu imprimeuri florale marca Lanvin, de rochiile negre introduse de Chanel.[… .] O regăsim în fotografii în rochia flapper, cu talia coborâtă, piesa iconică a anilor 1920, asortată cu pălării chic și pantofi eleganți cu baretă subțire. Adoră bijuteriile, dar le poartă fără ostentație, are o slăbiciune pentru perle, iubește caii și călărește ore întregi cu pasiune. (Regina – mamă Elena, Simona Preda)

Sitta- două gropițe între un zbucium sufletesc

Sitta, cum era poreclită în copilăriem, nume ce își are obârșia în dificultatea fratelui mai mic Alexandru de a pronunța cuvântul sister din limba engleză, s-a născut în Atena la 3 mai 1896 și a fost cel de-al treilea copil din cei șase copii ai  regelui Constantin I și ai principesei Sofia a Prusiei..

Fermecătoarea Sitta a părăsit România în 1948 după ce regimul comunist a înlăturat monarhia, iar în următorii cincizeci de ani familia regală a devenit un subiect închis și interzic, lucru care a constituit și o umbră în jurul reginei Elena. Viața ei era a fost o lungă serie de dificultăți, drame, schimbări, însă a fost înzestrată cu o candoare și eleganță demnă de o regină.

Regina Maria a fost una dintre persoanele apropiate reginei mamă Elena, aceasta i s-a confesat în numeroase rânduri, regăsim chiar în memoriile Reginei scrisori către Sitta și  confesiuni cu privire la aceasta. Cele două împărțeau și o pasiune: echitația.

Sitta era fermecătoare în uniformă și cu căciula ei mare, de husar, gropițele din obraji erau adorabile sub imensa căciulă. Ea l-a călărit pe Jumbo și a defilat perfect când i-a sosit rândul, cu absolută corectitudine.(Regina – mamă Elena, Simona Preda)

Regina – mamă Elena. Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare. Autoarea ne travează prin viața de familie și de regină a Sittei,  de la venirea în România  a acesteia, la mariajul cu Carol al II-lea, nașterea regelui Mihai, zbuciumul inteior al Sittei cu privire la divorțul de Carol al II-lea, problemele de vedere, neliniștile și bucuriile unui om cu suferința, dar și bucuria unui destin de regină.

Escortătă de mașina poliției, Sitta a fost dusă pe străzi pustii până la gară, unde a fost obligată să ia Orient Expresul de la ora 23:00. Plecarea ei fusese ținută departe de ochii opiniei publice, iar de-a lungul gării exista un cordon de polițiști. Plecarea ei fusese ținută de departe de ochii opiniei publice, iar de-a lungul gării exista un cordon de polițiști. Întâmpinată pe peronul în beznă de șeful poliției, generalul Nicoleanu – singurul, de altfel, care avea în mână o lanternă – , principesa Elena a fost condusă spre vagon. Restul pasagerilor erau încuiați în tren, în spatele storurilor trase. Așa s-a petrecut ieșirea din țară a unei femei care, în urmă cu unsprezece ani, venise aici să fie regină. ,,Când mi-am luat rămas-bun de la Nicoleanu, ochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a sărutat mâna, dar glasul i s-a frânt când a zis: Aceasta este cea mai dificilă sarcină din viața mea. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Veți fi întotdeauna a noastră.”Regina – mamă Elena, Simona Preda)

Cartea Simonei Preda are un loc binedefinit în ceea ce privește monarhia în România, prin diversitatea materialelor de natură memorialistică, dar și inedite arhive ce reprezintă o poartă pentru a o cunoaște îndeaproape, cu un ochi uman, pe cea care timp de 11 ani a fost dedicată poporului român, o regină înzestrată cu o noblețe sufletească, dar  și sârguința unei mame, înainte de a fi regină.

Stilul originar, limpede, plin de farmec și deloc eclatant, vădit cu o scriitură binerânduită, cu o empatie de om, înainte de scriitor, fac din cartea Simonei Preda o invitație către lectură, dar și o rememorare a trecutului istoric, o întâlnire spirituală și bogată cu o forță femină pierdută în filele istoriei.

Foto: Regina-mamă Elena. Mariajul și despărțirea de Carol al II‑lea – facebook

 

24
/10
/17

Romanul „Uriașul îngropat”, de Kazuo Ishiguro (traducere din limba engleză de Vali Florescu), a fost publicat la Editura Polirom, în anul 2015. Kazuo Ishiguro a primit în 2017 Premiul Nobel pentru Literatură.

21
/10
/17

În perioada 20-28 octombrie are loc a patra editie a HomeFest. Nouă zile în care bucureştenii se pot bucura de spectacole neconvenţionale de teatru sau dans, de lecturi, concerte şi performance-uri.

20
/10
/17

Cartea „O undiță pentru bunicul meu” (traducere din limba chineză de Irina Ivașcu) de Gao Xingjian (Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2000) a fost publicată la Editura Polirom, în 2017.

16
/10
/17

M-am întors de la Iași, de la cel mai mare festival de literatură și traducere din partea noastră de Europă, cu un voluminos bagaj de amintiri și cu un la fel de voluminos bagaj de cărți. O săptămână mai târziu, amintirile se împletesc în mintea mea cu fragmentele literare. Las aici un scurt colaj.

15
/10
/17

Una dintre cele mai interesante apariții editoriale ale toamnei, „O istorie culturală a nebuniei. De la Biblie la Freud, de la casa de nebuni la medicina modernă”, semnată de Andrew Scull, sociolog şi istoric al medicinei, a fost publicată la Editura Polirom, în colecţia „Plural M”.

13
/10
/17

Romanul „Arhipelagul altei vieți” (traducere din limba franceză de Daniel Niculescu) a fost publicat la Editura Polirom în 2017.

13
/10
/17

Omenirea nu mai are nevoie de Dumnezeu și ar putea, cu ajutorul inteligenței artificiale, să dezvolte o nouă formă de conștiință colectivă care va putea să îndeplinească rolul religiei, a declarat joi scriitorul american Dan Brown, autorul seriei literare "Codul lui Da Vinci". Romancierul american a făcut aceste declarații la Târgul de Carte de la Frankfurt unde își promovează noul său roman, "Origin".

09
/10
/17

Cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași - FILIT, desfășurată în perioada 4-8 octombrie 2017, s-a încheiat. Datele preliminare arată că la evenimentele din cadrul festivalului au fost peste 30.000 de participanți.

09
/10
/17

Volumul O undiţă pentru bunicul meu, de Gao Xingjian – laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000 –, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba chineză de Irina Ivaşcu. Autorul s-a aflat săptămîna trecută la Iași, ca invitat special al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași.

06
/10
/17

Ca în fiecare an, lansările de carte vor reprezenta şi în cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru un important centru de greutate al întregului complex de manifestări culturale care se vor derula în Bucureşti între 20 şi 30 octombrie.

05
/10
/17

„A existat o altă viaţă pe care aş fi avut-o, dar o am pe aceasta...” - Kazuo Ishiguro. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an este Kazuo Ishiguro ''pentru romanul său cu puternic impact emoţional''. Premiul se acordă anual de către Academia Suedeză operei unui autor care a produs "cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistă", conform formulării lui Alfred Nobel.

03
/10
/17

Cine va lua Nobelul pentru literatură după Bob Dylan? Aceasta este marea întrebare care generează polemici serioase în saloanele literare, în contextul în care membrii Academiei suedeze ar putea să facă o alegere mai puțin controversată, lăsându-se tentați în acest an de propriul lor spirit academic, notează AFP.

Page 20 of 89« First...10...1819202122...304050...Last »