Elogiu unei distinse actrițe
https://www.ziarulmetropolis.ro/elogiu-unei-distinse-actri%c8%9be/

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineştilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actriţe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii şi o bogată colecţie de fotografii.

Un articol de Ionuţ Mareş|16 ianuarie 2020

Volumul, realizat în condiții grafice excelente, pare în primul rând o datorie morală, o recuperare necesară.

Așa cum aflăm din prefață, ideea unei cărți fusese discutată, tatonată, de Magda Mihăilescu și Irina Petrescu, prietene de decenii, încă de când actrița, plecată dintre noi în 2013, era în viață. Însă ezitările amândurora și acel mult prea des întâlnit „mai târziu” au dus la amânarea repetată a proiectului.

„Într-un alt târziu, la cinci ani de la plecarea ei, – scrie criticul de film – m-am încumetat să reiau acel „ceva care să se poată numi o carte”. Cu strângere de inimă, cu sfială, neștiind dacă de acolo, din cerul ei mai mic, mă mustră că am hotărât de una singură să duc până la capăt o intenție șovăitoare, sau îmi spune „fie”, din delicatețe”.

Magda Mihăilescu își recunoaște o anume neputință, un blocaj în a găsi, pentru un portret just, clasic, „cuvintele definitive”, fără de care „nu s-ar putea scrie adecvat despre Irina”.

Prin urmare, apelează la cuvintele actriței și la evocările unor persoane care i-au fost apropiate și trece astfel din prim-planul autorului care vrea să iasă în evidență în planul secund, discret, al prietenei (dublată de critic) care simte nevoia, poate chiar obligația, de a încerca să încetinească, fie și puțin, trecerea în uitare a Irinei Petrescu și, implicit, a unei generații dispărute aproape în totalitate.

Primul capitol este un lung interviu pe care Magda Mihăilescu i l-a luat Irinei Petrescu în 2001, când actrița împlinise 60 de ani. O discuție deschisă, (aparent) sinceră, de pe poziții egale, în care intervievata își evocă viața și cariera, cu accent pe cinema, și în care intervievatoarea știe să combine întrebările concrete, punctuale, cu întrebările esențiale și, pe alocuri, să contrazică sau să insiste cu fineţe atunci când vrea să obțină mai mult.

Cartea are o structură de „montaj” în care sunt amestecate mai multe etape din parcursul actriței, astfel că interviul este continuat cu un capitol în care Irina Petrescu discută, pe scurt, fiecare film al carierei sale, într-un articol apărut iniţial pe la mijlocul anilor `90 în revista ProCinema, la iniţiativa criticului Cristina Corciovescu.

Volumul coboară apoi şi mai mult în timp, în epoca de maximă glorie a actriţei, cu o serie de scrisori trimise din diferite ieşiri în străinătate, în special de la festivaluri de film, şi confesiuni despre meserie şi regizori (în primul rând Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie), apărute la sfârşitul anilor `60 şi începutul anilor `70 în revista Cinema.

Iar cartea se încheie cu câteva mărturii ale unor oameni de film şi de teatru, fie apărute încă din timpul vieţii protagonistei, fie adunate în ultimii ani special pentru volum – de la Liviu Ciulei, Mihai Măniuţiu, Virgil Ogoşanu sau Dan Nuţu şi până la Doina Pappp şi Marina Spalas, care vorbesc despre cariera de pe scenă şi, respectiv, din teatrul radiofonic a Irinei Petrescu, completând astfel portretul cu evocarea altor două direcţii definitorii ale traseului profesional al actriţei.

La asta se adaugă binevenitele liste cu rolurile din cinema, din filmele de televiziune şi din teatru, dar şi cu premiile obţinute.

Iar textele din volum sunt completate, la fiecare pas biografic, de fotografii dintr-o bogată colecţie – instantanee din arhiva personală (din copilărie şi din diferite alte etape ale vieţii) sau din apariţii publice, cadre din filme şi câteva momente din teatru.

Întregul colaj conturează portretul unei personalităţi distinse, discrete, care s-a ţinut departe de celebritatea adusă de mondenitate, ce pare chiar să îi fi displăcut profund.

Însă din această evocare se simte totuşi lipsa unei analize reci, nesentimentale, a stilului de joc, care ar fi revelat mai bine unicitatea şi importanţa actriţei, precum şi a unei minime descrieri a contextului istoric (perioada comunistă şi cea imediat post-comunistă) în care actriţa şi-a desfăşurat activitatea.

 

„Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu” va fi lansată joi, 23 ianuarie, de la ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti (Aleea Alexandru, nr. 38).

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983