Email sau e-mail?
https://www.ziarulmetropolis.ro/email-sau-e-mail/

Email sau e-mail? „Care e diferenţa?”, ar întreba unii. Ei bine, există o diferenţă în limba română.

Un articol de Cristina Drăgulin|30 aprilie 2014

În engleză, „e-mail” nu mai este folosit doar ca prescurtare pentru „electronic mail” (poștă electronică), a devenit un cuvânt (atât substantiv, cât și verb) de sine stătător, scris legat „email”. Însă, în Dicționarul Explicativ al Limbii Române exista deja termenul „email”, cu pluralul „emailuri”. Și nu doar el, ci și „emailat, emailare, a emaila”.

Preluat din limba franceză (émail), „email” înseamnă „masă sticloasă obținută prin topire sau prin sinterizare, constituită în special din siliciu și din bariu, care se aplică pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice, pentru a le proteja împotriva coroziunii, a le îmbunătăți rezistența mecanică, a realiza izolarea lor electrică, în scop decorativ etc.; smalț, glazură”.

Folosit rar atât în limba vorbită, cât și în cea scrisă, mulți îl ignoră și scriu deja „email” legat referindu-se, de fapt, la poșta electronică sau la mesajele trimise astfel. Însă, forma în care a fost introdus în DEX-ul din 2009 este „e-mail”, cu pluralul „e-mailuri”, cu pronunția din limba engleză. „E-mail” desemnează atât sistemele digitale folosite pentru a transmite mesaje, cât și mesajele sau corespondențele propriu-zise trimise prin aceste sisteme.

Primul e-mail a fost trimis în 1971 de către programatorul Roy Tomlinson. A durat până în anii ´90 pentru ca e-mailul să fie folosit de toți cei care aveau acces la internet. Astfel, oamenii trimit și primesc e-mailuri, zi de zi, de câțiva zeci de ani (sau ar fi corect să scriu câteva zeci de ani?). Vă las pe voi să decideți și să ne scrieți cum e corect, urmând indiciul:

— Câte mii de e-mailuri primești săptămânal?
— Câteva mii de e-mailuri.
— Câți oameni îți dau telefon zilnic?
— Câțiva oameni.

Foto:  captură din filmul ,,You’ve Got Mail”, cu Meg Ryan



29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.