Enciclopedia României, ”un îndreptar și un inventar”
https://www.ziarulmetropolis.ro/enciclopedia-romaniei-un-indreptar-si-un-inventar/

Astfel caracteriza Dimitrie Gusti (1880-1955) în 1938 lucrarea, neterminată, care a adus ţara noastră în rândul statelor europene ce şi-au asumat asemenea operă.

Un articol de Georgeta Filitti|11 Octombrie 2018

CĂRȚI DE NEOCOLIT În 1896, C. Diaconovici, prin ASTRA (Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român), scoate Enciclopedia română, în dorința de  a oferi ”o oglindă cât mai fidelă a stărilor poporului nostru în toate țările locuite de români”. Că asemenea bilanț cultural era așteptat cu nerăbdare, o dovedește epuizarea rapidă a tirajului.

Marea Unire din 1918 a schimbat din temelii structura statului român. Altele erau acum cerințele, altele erau pretențiile. Nou creatul Institut Social Român își asumă elaborarea unui instrument cu profund caracter național. Ideea universalistă care îi animase pe raționaliștii Diderot și D’Alembert, când au întocmit Marea enciclopedie franceză a fost părăsită. Venise momentul de prezentare, ca într-o extinsă carte de vizită, a realizărilor noastre, în primul rând pe baza cercetărilor monografice. O enciclopedie națională, nu universală, preconiza echipa dirijată de marele sociolog Dimitrie Gusti, înmănunchind, precumpănitor, înfăptuirile postbelice ale țării întregite.

Schema ei avea trei capitole, în șase volume: A. Organizarea politico administrativă, în vol. I, Statul și vol. II, Județe și orașe. B. Economia, în vol. III, Economia națională și vol. IV, Întreprinderi și instituții economice. C. Cultura, în vol. V, Cultura națională și vol.  VI, Instituții și personalități culturale. Lucrul efectiv a început în 1931 și s-a bucurat de patronajul Reginei Maria țș apoi al Regelui Carol al II-lea. Numeroșii specialiști din cele mai variate domenii s-au întrunit în Asociația științifică pentru enciclopedia României. Lucrarea urma să aibă 7000 de pagini, 800 de planșe color, 800 de hărți și 6000 de fotografii. A fost o inițiativă particulară,  susținută de: Uniunea industriilor metalurgice și miniere, Societatea Petroșani, Societatea Mica, Imprimeria națională, Fabrica de chibrituri.

S-a tipărit prin subscripție, în fruntea sponsorilor aflându-se Banca Națională. Vol. I (1052 p.) și vol. II (755 p.) au apărut în 1938. Volumul al III-lea (1180 p.) a ieșit în 1939 iar ultimul, al IV-lea (1081 p.), în 1943. Acesta a apărut sub patronajul mareșalului Ion Antonescu.

În Cuvântul înainte, conducătorul statului definea enciclopedia drept ”operă fundamentală de creație culturală românească”, odată în plus valoroasă căci era rodul unei ”munci științifice organizate”, nu al ”creației individuale”.

Continuarea editării a fost întreruptă brutal de război. Climatul politic instaurat după 1944 n-a îngăduit de fel încheierea ei. Mai mult, un număr dureros de  mare dintre colaboratori au fost declarați criminali de război, bandiți, dușmani ai poporului și dacă n-au pierit în închisorile comuniste, au fost scoși samavolnic din viața științifică. Deținerea celor patru volume ale enciclopediei, cu portretele celor doi regi și ale mareșalului însemna, în anii ’50, o infracțiune ce se pedepsea cu închisoarea.

În vreme ce alte țări europene au continuat tradiția instaurată mai ales în secolul al XIX-lea, noi am abandonat și acest început firav, înlocuindu-l, de pildă, cu Dicționarul enciclopedic, unde zeci de autori ai Enciclopediei Gusti, cum e îndeobște cunoscută, nici măcar nu figurează.

Vorba atât de cunoscută că românul se prinde repede dar tot atât de repede se lasă, parcă nicăieri nu-și găsește îndreptățirea ca în aceste instrumente de lucru, folositoare nu doar nouă ci și celor care vor să ne cunoască. Clasificări de tot felul, în care intră toată populația lumii, ne cuprind și pe noi, acum, la centenar, într-un nemeritat con de umbră, dar pe care trebuie să ni-l asumăm integral: suntem singura țară europeană fără o enciclopedie și fără un dicționar biografic național.

22
/11
/16

Zilele trecute, în cadrul Târgului de carte Gaudeamu, a fost acordat Premiul PEN România 2016, ex aequo, scriitorilor Cristian Teodorescu, pentru romanul Șoseaua virtuții. Cartea cîinelui (Editura Cartea Românească, 2015) și Bogdan Ghiu, pentru Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) (Editura Cartea Românească, 2015).

21
/11
/16

"Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei" de Lucian Boia, "Inocenții" a Ioanei Pârvulescu, sau "Jamila Cuisine" de Geanina Staicu-Avram, au fost câteva dintre cele mai vândute titluri ale ediției din acest an ale Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat în perioada 16 — 20 noiembrie

21
/11
/16

Petre Ispirescu, cunoscutul povestitor și folclorist român, nu a frecventat școala, a fost încarcerat şi, până la vârsta de 50 de ani (s-a stins din viață la 57), nu a părăsit niciodată localitatea natală.

18
/11
/16

Cartea „Cronica vieții mele: volumul întâi” (traducere din limba engleză de Dan-Silviu Boerescu) a fost publicată la Editura Humanitas în anul 2015.

15
/11
/16

În cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, la editura Curtea Veche Publishing va avea loc o triplă lansare de carte dedicată Casei Regale a României, în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu al României.

09
/11
/16

Decupaje dintr-o carte de acum, în care scriitori din generații diferite își descriu, cu precizie și umor, întâlnirile cu poliția sau miliția de altădată. „Scriitori la poliție”, volum coordonat de Robert Șerban și apărut de curând la editura Polirom, este o colecție de amintiri ușor de citit și greu de uitat.

08
/11
/16

În cadrul Conferințelor Teatrului Național, în mod excepțional, va avea loc duminică, 20 noiembrie, ora 11.00, la Sala Pictură, o întâlnire cu scriitoarea Ana Blandiana.

06
/11
/16

Romanul de dragoste are milioane de fani în toată lumea, iar de-a lungul istoriei multe dintre titluri au iscat scandaluri serioase. Ziarul Metropolis vă oferă un top al celor mai frumoase romane de dragoste din toate timpurile, zece povești pe care trebuie să le citești într-o viață.

04
/11
/16

Prestigiosul premiu Goncourt, cel mai important premiu al literaturii francofone, a fost câștigat, ieri, de scriitoarea Leila Slimani pentru romanul „Chanson douce”. Romanul ei, "Chanson douce", o povestire atroce bine construită, relatează asasinarea a doi copii de către doica lor.

04
/11
/16

Editura Nemira lansează în această toamnă VORPAL, o colecţie de poezie coordonată de Svetlana Cârstean. Vorpalul e arma absurdă, dar eficientă şi impecabilă, care apare în poemul Jabberwocky din „Alice în Ţara oglinzilor“. Armă uneori jucăuşă şi periculos de inteligentă ca „Dodiile“ lui Florin Dumitrescu sau provocatoare şi stranie ca „Sistemele de fixare şi prindere“ ale Ştefaniei Mihalache - primele două volume din colecţie.

03
/11
/16

Povești despre dragoste, prietenie și cărți, cu o lectură performativă din romanele „Blogstory” și „Deviații de Stereo”, iată ce ne propun Nora Iuga și Ioana Cristina Casapu, pentru seara zilei de 5 noiembrie, pe care ne invită să o petrecem împreună la Point, de la ora 18.00.

03
/11
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită sâmbătă, 5 noiembrie, ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului „O paranteză în timp” a celebrei scriitoare britanice Jeanette Winterson, publicat în traducerea lui Vali Florescu, în colecţia „Raftul Denisei“, în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare.

02
/11
/16

Editura Polirom vine cu o ofertă impresionantă de literatură română la ediția din acest an a Tîrgului de Carte Gaudeamus, continuîndu-și astfel unul dintre cele mai importante demersuri editoriale: publicarea, difuzarea și promovarea scriitorilor români contemporani, direcție deschisă prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004, continuată în 2007 cu lansarea proiectului editorial „Fiction Ltd.”, dar și cu inițierea, în anul 2008, a prestigioasei colecții „Opere”, precum și a seriilor de autor Polirom

Page 40 of 98« First...102030...3839404142...506070...Last »