Ernesto Sabato – eveniment special la Humanitas Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ernesto-sabato-eveniment-special-la-humanitas-cismigiu/

Miercuri, 16 octombrie, ora 19.00 sunteţi aşteptaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o seară dedicată scriitorului argentinian Ernesto Sabato şi romanului ,,Despre eroi şi morminte”.

Un articol de Andrada Văsii|15 octombrie 2013

Miercuri, 16 octombrie, de la ora 19.00, sunteţi aşteptaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o seară dedicată scriitorului argentinian Ernesto Sabato şi romanului „Despre eroi şi morminte“.

Invitaţi la dezbatere sunt Excelenţa Sa Claudio Perez Paladino, ambasadorul Argentinei în România, Juan Carlos Vidal Garcia, directorului Institutului Cervantes din Bucureşti, Tudora Şandru-Mehedinţi, profesor universitar şi traducatoarea în limba română a prezentei versiuni a romanului apărută în Seria de autor Ernesto Sabato la Editura Humanitas Fiction, şi Andrei Ionescu profesor universitar şi cunoscut traducător din literatura hispanică. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction.

Alături de Jorge Luis Borges, Julio Cortázar şi Adolfo Bioy Casares, Ernesto Sabato aparţine strălucitei pleiade de scriitori agentinieni ai secolului XX. Primul său roman, „Tunelul“ (1948; Humanitas Fiction, 2012), este primit cu interes în ţară şi pe plan internaţional, iar următoarele două romane, „Despre eroi şi morminte” ( 1961) şi „Abaddón, Exterminatorul” (1974), îi deschid larg porţile gloriei şi ale nenumăratelor şi prestigioaselor premii şi distincţii.

Dezbatere publică pornind de la volumul lui Ernesto Sabato

Adevărată capodoperă, „Despre eroi şi morminte” (1961) semnat Ernesto Sabato, cel de-al doilea volum al trilogiei care începe cu „Tunelul“ (1948) şi se încheie cu „Abaddon, exterminatorul” (1974), este un roman total, extrem de dens, scris cu credinţa mărturisită de autor că „nu se poate trăi fără eroi, sfinţi şi martiri”, şi că „prezentul generează trecutul“.

Citiţi şi: Dan C. Mihăilescu: „În literatura noastră nu avem beţivi monumentali“

Trei planuri se întrepătrund în cartea lui Ernesto Sabato, într-un joc fascinant de umbre şi lumini, în complexa sa structură narativă de voci alternante, întemeiată pe împletirea istoriei naţionale argentiniene cu drama individuală: povestea de dragoste între Martín şi Alejandra, trecutul glorios dezgropat din morminte, reconsiderat printr-o radiografie a Argentinei contemporane, şi obsedanta temă a orbirii şi a nebuniei din celebrul „Raport despre Orbi”.

Ernesto Sabato

Afişul evenimentului „Ernesto Sabato – Despre eroi şi morminte“ de la librăria Humanitas

Ultimul mare mit al literaturii argentiniene, stins din viaţă în 2011, Ernesto Sabato este creatorul unei opere proteice, care conţine în esenţă eternele contradicţii şi frământări ale fiinţei umane şi ale societăţii, circumscrise unui univers artistic şi spiritual de o tulburătoare profunzime şi originalitate.

„În romanul meu am încercat să surprind realitatea în toată extinderea şi profunzimea ei, înglobând nu doar partea diurnă a existenţei, ci şi pe aceea nocturnă şi tenebroasă. Întrucât Fernando Vidal este personajul central şi precumpănitor, tot ce se referea la el era important şi trebuia descris… ,,Raportul” reprezintă marele coşmar trăit de el, exprimând, chiar dacă simbolic şi oarecum incert, miezul cel mai semnificativ al condiţiei şi existenţei sale. Dacă aş fi suprimat această parte din roman, din considerente legate de coerenţa logică, ar fi însemnat să suprim visele oamenilor, care aparţin viziunii lor integrale asupra vieţii“, afirma Ernesto Sabato.

Ernesto Sabato şi-a pierdut treptat vederea şi în ultimii ani ai vieţii şi şi-a cultivat vechea pasiune pentru pictură. Moare în 2011, în Santos Lugares (provincia Buenos Aires), cu trei luni înainte de a împlini o sută de ani.

Foto credit: Librăria Humanitas de la Cişmigiu, eveniment dedicat lui Ernesto Sabato

12
/01
/21

Scriitorul japonez Haruki Murakami s-a născut pe 12 ianuarie 1949, la Kyoto. Cartea sa pe care v-o propunem astăzi spre lectură este volumul de eseuri „Meseria de romanicer” (Editura Polirom, traducere din limba japoneză şi note de Andreea Sion).

11
/01
/21

Una dintre cele mai atrăgătoare noutăți propuse de Editura Humanitas Fiction în acest început de an este volumul „Dimineți la Café Rostand” de Ismail Kadare, în pregătire în colecția „Raftul Denisei”.

11
/01
/21

Pentru 2021, Editura Nemira pregătește noutăți editoriale și surprize de neratat – romane premiate, colecții noi, continuări de serii de autor, cât și reeditări mult așteptate.

07
/01
/21

CARTEA DE CINEMA Dialogul dintre literatură și cinema e vechi cât istoria filmului, însă nu a fost niciodată studiat pe cât ar fi meritat. O contribuție importantă la înțelegerea complexității acestei relații este volumul nou apărut „Adaptarea cinematografică a operelor literare”, de Anda Ionaș.

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

30
/12
/20

2020 a fost un altfel de an, cu provocări complet diferite, dar ne bucurăm că, deși a fost greu pentru toată lumea, iubitorii de lectură, mari și mici, au ales să călătorească în cărți și s-au putut delecta cu aventuri magice. Pentru ei, Grupul Editorial Corint are în pregătire pentru anul viitor o listă bogată de cărți de ficţiune şi non-ficţiune pentru toate vârstele și toate gusturile. Dintre acestea, vă prezentăm cele mai așteptate 21 de titluri care cu siguranță vor influenţa modul de gândire în 2021.

20
/12
/20

Visele și călătoriile. În destinul personal, ele au configurat totul, spunea Nikos Kazantzakis, ale cărui jurnale Ziarul Metropolis vă invită să le citiți și recitiți.

06
/12
/20

Joi, 3 decembrie 2020, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali (CNMC), Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a anunțat rezultatele parțiale ale celui mai recent studiu „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”, sondaj de opinie care reflectă intenția respondenților de a desfășura activități culturale în spațiul public și non-public pe parcursul anului 2020.