Eshkol Nevo, cea mai importantă voce a noii generații de scriitori israelieni, vine la București
https://www.ziarulmetropolis.ro/eshkol-nevo-cea-mai-importanta-voce-a-noii-generatii-de-scriitori-israelieni-vine-la-bucuresti/

Scriitorul Eshkol Nevo, cea mai importantă voce a noii generaţii de scriitori israelieni, va fi prezent miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00, la o întâlnire cu, prilejuită de lansarea romanului „Trei etaje”, recent apărut în colecţia Raftul Denisei, la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Ioanei Petridean.

Un articol de Liliana Matei|11 noiembrie 2017

La eveniment vor participa, alături de autor, scriitorii și jurnaliștii Marius Constantinescu și Cristian Pătrășconiu. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

Romanul „Trei etaje”, devenit bestseller în Israel la scurt timp de la apariție, sondează abisurile relațiilor umane, de la iubire la trădare, de la suspiciune la nevoia de apropiere, de la devotament la dependență. Eshkol Nevo mărturisea că ideea de la care a pornit în roman i-a venit, pe de o parte, de la „Căderea” lui Albert Camus, iar pe altă parte de la celebra melodie a lui Phil Collins „In the Air Tonight”.

Un cartier elegant din Tel Aviv, un bloc construit pe trei etaje, trei familii locuind pe cele trei paliere diferite ale acestuia, trei personaje conturându-se ca personalități distincte, trei povești și tot atâtea pretexte pentru Eshkol Nevo de a explora cele trei instanțe ale psihicului uman și de a repune pe tapet, într-o manieră inedită, o celebră teorie freudiană.

Așa cum spune unul dintre personajele cărții, taina cea mai mare pe care un om o poate ascunde față de lume este taina vulnerabilității sale. Cele trei confesiuni ale romanului, făcute de Arnon, Hani și Devora, aduc în prim-plan secrete bine păstrate, vinovății de nemărturisit, frustrări și dureri vechi. Arnon îi povestește unui prieten despre degradarea vieții de familie, despre zbuciumul lui nesfârșit sub umbra unei îndoieli legate de fetița sa de zece ani, Ofri, care a fost plecată timp de câteva ore împreună cu Hermann, un vecin în vârstă. Hani îi scrie unei prietene care locuiește în străinătate despre singurătatea înfiorătoare în care trăiește, în ciuda faptului că e căsătorită și are doi copii, și despre spectrul nebuniei de care se simte amenințată. Devora, o fostă judecătoare impunând teamă și respect, nu găsește pe nimeni căruia să-i vorbească despre lupta cu fricile sale și despre fărâma de speranță ce-i încolțește în suflet după moartea unui soț dominator, iar lunga mărturisire și-o înregistrează pe un robot telefonic.

Eshkol Nevo s-a născut la Ierusalim în 1971. A studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot și psihologie la Universitatea din Tel Aviv. Astăzi deține cea mai mare școală privată de creative writing din Israel și este considerat mentorul unei generații de scrii­tori în formare. Toate romanele sale sunt bestselleruri în țara natală, iar două dintre ele, „Prima dorință la dreapta” și „Trei etaje” au fost dramatizate. Publicate în traducere la mari edituri din peste zece țări (Gallimard, Neri Pozza, dtv, Chatto & Windus etc.), cărțile sale au fost premiate atât în Israel, cât și în străinătate. Romanele „Neuland” și „Ultima mikvah din Siberia” au fost recompensate cu Premiul Steimatzky, „Patru case și-un alean” a fost finalist, cu titlul Homesick, la prestigiosul Independent Foreign Fiction Prize în 2009, „Prima dorință la dreapta” a fost finalist, cu titlul Wir haben noch das ganze Leben, la Kritikerpreis der Jury der Jungen Kritiker în 2011. „Neuland” a fost de asemenea inclus pe lista Books of the Year in Translation a cotidianului The Independent în 2014. Eshkol Nevo a primit medalia de platină și medalia de aur ale Asociației Editorilor din Israel (2005, 2006, 2008, 2011, 2014, 2015), Premiul FFI-Raymond Wallier (în cadrul Salonului de Carte de la Paris, 2008), Premiul ADEI-WIZO (Italia, 2011).

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).