Eu, mama tare şi tu
https://www.ziarulmetropolis.ro/eu-mama-tare-si-tu/

CRONICĂ DE CARTE Sunt unele cărţi care îţi lasă un gust nostalgic, de prăjitură din copilărie. Ai vrea să ieşi din paginile lor, dar te cheamă mereu înăuntru. Este şi cazul volumului de debut al Aniei Vilal, „Eu, mama tare şi tu“, apărut la Editura Brumar.

Un articol de Teodora Gheorghe|16 iulie 2013

CRONICĂ DE CARTE Sunt unele cărţi care îţi lasă un gust nostalgic, de prăjitură din copilărie. Ai vrea să ieşi din paginile lor, dar te cheamă mereu înăuntru. Este şi cazul volumului de debut al Aniei Vilal (foto), „Eu, mama tare şi tu“, apărut la Editura Brumar.

Ania îşi dedică poemele „Pentru mama mea, cunoscută şi necunoscută“, căutând să pătrundă în miezul unei maternităţi agonizante, de care este totuşi legată printr-un cordon ombilical care se prelungeşte în iubire.

Mama este o entitate omniprezentă şi în acelaşi timp absentă, o umbră de om sugerată prin tresăriri de pleoape. Urmărită în permanenţă de fantoma morţii, în trupul ei zidit în „cămăşi de forţă“, se ascund amintiri dureroase. Boala care o macină pe mamă se răspândeşte şi în sufletul fiicei sale. Ele trăiesc o simbioză care le ţine însă pe amândouă prizoniere într-un trecut neîncăpător: „Mame mor/ numai a mea e eternă (…)“. Aici, nimeni nu se trezeşte niciodată cu adevărat. Toţi dorm, încercând să-şi viseze viaţa.

Crucea singurătăţii

În acest univers claustrant, situat uneori chiar în fiinţa autoarei, fiica are grijă de mamă. Ea o naşte, ca mai apoi s-o rostogolească ca pe un ghem de-a lungul unei tristeţi nesfârşite. Copilul îşi doreşte să pătrundă coaja dură a celei care i-a dat viaţă, dar încercarea este sortită mereu eşecului: „Mama tare/de ea nu te poţi ascunde/e toată lumea şi te vede oriunde“. În ciuda depărtărilor, fiica este conectată la mamă printr-o empatie lugubră.

Atmosfera predominantă a versurilor Aniei Vilal este cea a unei camere părăsite, dar plină de mirosuri şi de obiecte cu semnificaţii profunde. Simţi rănile încă vii. Este o durere aproape fizică cea ilustrată în „Eu, mama tare şi tu“.
Tatăl nu apare decât sporadic, fiind adevăratul absent al poemelor Aniei. El este autorul nedezvăluit al prăbuşirii unei familii unde femeile se răstignesc pe aceeaşi cruce a singurătăţii. Dispariţia lui este învăluită de sentimente contradictorii, de la dispreţ la dor.

Ania Vilal reuşeşte o carte încărcată de zbucium, pe care vă invit să o savuraţi cu „inima ascuţită“, cum ar spune chiar autoarea.

INFO

Eu, mama tare şi tu
de Ania Vilal
Editura Brumar

Rating: ●●●●●

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

Pagina 7 din 107« Prima...56789...203040...Ultima »