Eugen Doga: „Muzica este o formă de comunicare universală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/eugen-doga-muzica-este-o-forma-de-comunicare-universala/

Eugen Doga va susţine primul său concert în aer liber la Bucureşti, duminică, 31 august, la ora 18.00, în Parcul Titan. Cele mai frumoase compoziţii ale sale vor putea fi ascultate în cadrul Zilei limbii române, eveniment organizat de Centrul Cultural Casa Artelor, al Primariei sectorului 3.

Un articol de Judy Florescu|30 August 2014

Despre bucuria descoperirii culturii românești, despre ce înseamnă să ai un spirit veșnic tânăr, despre comunicarea prin muzică cu fiecare om al planetei, aflăm de la muzicianul Eugen Doga, personalitate internațională, a cărui creație artistică a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO.

Care sunt avantajele unui concert în aer liber față de unul într-o sală de spectacol?

Un concert în aer liber e o chestie foarte frumoasă, din cauză că în săli de obicei vine lumea care are posibilitatea, pe când în aer liber va veni lumea care dorește. Spațiul este nelimitat, pe când în sală există un număr anume de locuri. La un concert în aer liber poți să șezi, poți să stai, poți să treci, poți să vii. Este o formă foarte interesantă. Eu am practicat chestia asta de mai multe ori și la Chișinău, iar acum pentru prima dată va fi și la București, cu ocazia unei sărbători care nu e limitată prin acești patru pereți pe care îi are sala de concerte. Aici e liber.

Este un spațiu nelimitat, așa cum sunt și Sărbătoarea, și limba, și bucuria, care ne aparțin nouă și pe care vrem sa le împărtășim cu toată lumea, nu numai cu cei care vin în sală cu bilete procurate din timp. În plus, avem cerul deasupra noastră, această cupolă cu stele, cu artificiile pe care le aprind copiii, toate acestea fac parte din spectacol. Sunt niște scântei de foc, care, cine știe, poate izbucnesc din inimile oamenilor.

Eu am fost invitat aici, la București, de Primăria Sectorului 3 pentru a aniversa împreună Ziua Limbii Române. Stiu că Primarul Sectorului 3, dl Robert Negoiță, împreună cu echipa sa investesc în cultură, iar prin Centrul Cultural Casa Artelor dăruiesc comunității locale și întreg orașului București programe și evenimente culturale de elită. Ziua Limbii Române va fi un regal muzical. Voi colabora cu peste 70 de artiști pentru realizarea acestui spectacol dedicat Limbii Române, precum Orchestra Simfonică București, dirijată de Tiberiu Soare și grupul coral Accoustic, dirijat de Daniel Jinga avându-i ca soliști pe soprana Ana Cebotari, mezzosoprana Antonela Bârnat și tenorii Andrei Lazăr și Ionuț Popescu.

Cum vine muzica în sprijinul acestei sărbători a limbii române?

Muzica este o formă de comunicare universală. Primul lucru pe care l-a pus la dispoziție Dumnezeu a fost naiul prin care a vorbit cu lumea prin mijloace muzicale. Avantajul muzicii e ca nu avem nevoie de traducere. În special azi când sunt atâtea mijloace tehnice, noi vorbim și se poate auzi chiar și în Cosmos. Muzica, acest suport spiritual care pătrunde direct în inima ascultătorului, este un avantaj foarte puternic al zilelor noastre.

Tot ce conține această simțire pornită de la compozitor, de la cântăreț nimerește pe câmpul simțirilor celor care ascultă. Este un proces comun. Este o creație comună. Unii cântă și reproduc aceste sentimente de bucurie, alții recepționează această stare. Eu când mă urc pe scenă și văd aceste fețe luminoase absorb toată această energie. Sunt fericit că am acest lucru, pe care mi l-a dăruit Dumnezeu, această posibilitate de a comunica cu lumea. Mă bucur că voi participa la Sărbătoarea Limbii Romane în capitala românității. Este foarte important pentru mine.

Ce înseamnă Bucureștiul pentru dumneavoastră?

Bucureștiul e ca orice literă roșie care începe un alineat, un alineat care se cheamă România și e în deschiderea acestui mare poem, alcătuit de multe generații numite românitate. Toate forțele spirituale românești se adună la București. Pentru mine e o mare onoare să fiu component al acestei românități. Cunosc lumea și știu că România este o forță extraordinar de puternică, nu numai prin vorbe, ci și prin manifestări artistice.

Ce părere aveți despre lipsa de energie a tinerilor?

Voi, tinerii, sunteți cam domoli. Problema stă în suferință. Fiecare viață are această suferință. Unii ajung la ea în prima etapă a vieții, alții mai târziu, unii fug de ea, caută ceva mai răcoros sau mai călduț. E nevoie de imbolduri pentru fiecare biografie a omului. Eu îi doresc generației tinere să fie ferită de aceste imbolduri care o duc spre prapastie. Și mi-ar plăcea ca peste ani să ne dorim să ne cunoaștem. Un om deștept a spus în secolul XX ceva extraordinar: ca să iubești, trebuie să cunoști. Există un spațiu foarte mare în viață care ne permite să ne cunoaștem. Această stare de agitație nu este benefică. Cel mai bine e să ne punem în mișcare simțurile spirituale. Avem o cultură clasică extraordinară. Cultura românească este foarte bogată, are reprezentanți extraordinar de puternici. Nu e vina lor că s-au născut în România, fiindcă dacă se nășteau la Paris sau la Viena erau cunoscuți în toată lumea. Dacă George Enescu nu ajungea la Paris nu știu dacă era acela pe care îl cunoaștem noi astăzi.

Doga_pian[1]Sunteți originar din Transnistria. De ce v-ați dorit să vă apropiați de România ?

Eu sunt gata să plec și pe Lună. Eu nu sunt ăla care si-a ales direcția asta și numai asta. Nu. Eu sunt muzician și mă conduc după legile muzicale. Acolo,  în partitura aceea sunt atâtea linii extraordinare. Fiecare linie, și fiecare notă din cele 7, fiecare notă muzicală are mersul ei și fiecare simțirile ei pe care le transmite ascultătorului. Același lucru se întâmplă și cu țările, cu popoarele,  cu geografia. Pentru mine a fost foarte interesant să călătoresc prin America Latină, Asia, China, Indochina, Africa. Peste tot e foarte interesant. Iar acum eu mă aflu în România pentru că vreau s-o cunosc. În ceea ce privește cultura rusă, eu pot să mă iau la întrecere cu oricare rus. Ce să fac cu genele mele? Eu port numele unui agresor care a venit asupra Daciei.

Ce părere aveți despre popularitatea unui anumit gen de muzică în media?

Citesc și primesc niște informații din topuri. Au făcut topul 200 al celor mai celebre lucrări muzicale din lume, dar nici acestea nu sunt transmise la radio. Eu nu înțeleg.  Mai mult ca asta s-au făcut niște rezervații pentru muzică serioasă. Sunt posturi de radio, era canalul de cultură, nu e bine că nu mai este, dar aș adăuga aici că trebuie să vedem cultură pe toate canalele. Muzica serioasă e doar pe un canal, precum oamenii de culoare, pe vremuri, în America. Nu e bine. Cultura trebuie sa fie peste tot. Mă întreb de ce nu e așa.

Mă întreb dacă oamenii din radio și tv  au undeva o rezerva psihologică, un embargou  pentru muzica serioasă. Rușii au făcut embargo pentru produsele din țările occidentale. Acest embargo există la noi, între noi, și asta este foarte o treabă ciudată  și nu o pot înțelege. Slavă Domnului că se mai întâmplă și în altă lume! Aici, în centrul Bucureștiului la Centrul Cultural, condus de doamna Alice Barb, există forțe artistice foarte puternice. Eu nu sunt foarte cunoscut în România, iar faptul că am fost invitat să susțin un concert a fost pe undeva destul de riscant.

Cum vedeți generația tânără de muzicieni?

Generația tânără promite un viitor sănătos. Mulți s-au săturat de manelisme și cred că se vor întoarce către muzică de calitate. Eu nu vorbesc de gen. Un cântec poate fi genial și o simfonie proastă. Contează calitatea acestor genuri. Am vorbit de lucruri nu prea pozitive, dar dinamica merge tot spre bine. Eu sunt în general foarte critic, dar în muzică mă străduiesc să aduc note luminoase și frumoase.

Foto: Eugen Doga –  facebook

09
/12
/18

TOP Am ales cele mai relevante filme românești ale anului, din cele 25 de titluri de ficțiune care au ajuns în 2018 în cinematografe. Nu a fost un an rău: cinema-ul românesc a continuat să impresioneze în festivaluri, iar unul dintre filme, „Moromeții 2”, a stabilit chiar un record de spectatori.

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.

30
/09
/18

Festivalul de film documentar fARAD propune la cea de-a 5-a ediție, care se desfășoară anul acesta în perioada 3-7 octombrie la Cinema Arta, o selecție de 12 filme inspirat selecționate, proiectate în prezența realizatorilor și conectate, mai mult decât oricând, la realitate. Tema acestei ediții este Trup/Suflet.

06
/08
/18

PREVIEW Am intrat în a doua jumătate a anului, iar cinematografia română se pregătește pentru filmele toamnei. Aproape 20 de titluri ar urma să ajungă pe marile ecrane, printre care unele semnate de Paul Negoescu, Radu Jude, Tudor Giurgiu, Radu Muntean sau Stere Gulea. „Touch Me Not” rămâne pentru 2019.

09
/05
/18

ANALIZĂ În afară de prezența în competiția de la Cannes în 2017, ce au în comun filme precum „The Square”, „Loveless”, „The Killing of a Sacred Deer”, „You Were Never Really Here” și „Happy End”? Reprezintă un cinema cinic, sentențios și intimidant cu spectatorul.

12
/04
/18

OPINIE Competiția ediției din 2018 a Festivalului de la Cannes combină câteva nume consacrate și obișnuiți mai noi sau mai vechi ai Croazetei cu cineaști care concurează pentru prima dată pentru Palme d'Or sau chiar aflați la debut. Niciun lungmetraj românesc în selecția din acest an.

02
/04
/18

ANCHETĂ Continuăm demersul de a vi-i prezenta pe unii dintre cei mai promiţători tineri regizori români de film ai momentului. Nu au debutat încă în lungmetraj, dar sunt şanse mari – scurtmetrajele lor stau deja mărturie – să tot auzim de următorii cinci cineaști în anii care vor veni: Radu Matei Bărbulescu, Cecilia Felméri, Cristina Haneș, Luiza Pârvu și Andrei Răuțu.

28
/03
/18

OPINIE Dominată de filmul „Un pas în urma serafimilor” și afectată în desfășurarea sa de rigorile transmisiei în direct la televiziune, cea de-a 12-a ediție a Galei Premiilor Gopo a reflectat ceva din situația de moment a cinematografiei române.

05
/03
/18

OPINIE Sincer, nu înțeleg snobismul multor cinefili sau prieteni cunoscători de cinema, exprimat în special pe Facebook, față de Oscaruri. Premiile Oscar sunt ceea ce sunt, și asta de mulți ani, dacă nu dintotdeauna.

30
/12
/17

SPECIAL Cinema-ul de autor nu a murit, aşa cum îl deplâng cinefilii nostalgici. Se fac în fiecare an multe filme foarte bune – o arată şi topul celor mai reuşite titluri de ficţiune văzute în 2017. Poate că se găsesc mai greu, dar ele există şi aşteaptă să fie descoperite.

11
/12
/17

SPECIAL Anul 2017 nu a fost nici rău, dar nici extraordinar de bun pentru cinematografia română - nici un foarte mare film. 20 de filme de ficţiune lansate în săli, trei documentare bune, câteva prezenţe în festivaluri (însă fără Cannes), surprinzător de multe debuturi şi câţiva actori foarte tineri şi promiţători.

01
/06
/17

PREVIEW Începe a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca (2-11 iunie). Pentru că la un eveniment cinematografic atât de mare este esenţial să ştii ce filme vrei să vezi sau merită văzute, Ziarul Metropolis vă propune un ghid.

15
/10
/16

Povestea uluitoare a unui film, „Şi va fi...” (1992), realizat în România de un regizor basarabean, Valeriu Jereghi, cu bani de la Moscova şi în timp ce URSS se prăbuşea. Film relansat duminică, la sala de cinema a Muzeului Ţăranului, într-o proiecţie cu intrare liberă în cadrul „Les Films de Cannes a Bucarest”.

Page 1 of 41234