Eveniment dedicat lui Eminescu şi regretatei Zoe Dumitrescu-Buşulenga, la Biblioteca Naţională a României
https://www.ziarulmetropolis.ro/eveniment-dedicat-lui-eminescu-si-regretatei-zoe-dumitrescu-busulenga-la-biblioteca-nationala-a-romaniei/

“Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României. În cadrul evenimentului, organizat de Fundaţia “Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a […]

Un articol de Andrada Văsii|14 ianuarie 2013

“Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României.

În cadrul evenimentului, organizat de Fundaţia “Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a fost prezentată triada volumelor “Eminescu.Viaţa”, “Eminescu şi Romantismul german” şi “Eminescu.Creaţie şi Cultură”, realizate în coerenţa unui obiect editorial unitar, în concepţia grafică a profesorului, graficianului şi omului de carte Mircia Dumitrescu.

Un adevărat remember dedicat celei care a fost cunoscută, în ultima parte a vieţii sale, drept Maica Benedicta, lansarea a prilejuit evocarea gravităţii sale intelectuale, a fervorii spiritului aceleia care a devenit un model, dar şi prezentarea lui Eminescu din perspectivă creştină, după cum aprecia directorul general al Bibliotecii Naţionale, Elena Târziman.

Acad. Dan Haulică, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, a apreciat că Eminescu este pentru noi măsură de creativitate, un totdeauna pentru gândirea şi existenţa românilor, care trebuie reiterat cu tenacitate, aşa cum a făcut-o acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un destin vital şi intelectual ineluctibil.

“Apăraţi-l pe Mihai!”, mărturisea Maica Benedicta, în ultimele zile de viaţă, pe patul de spital, a spus Hăulică, apreciind că intrăm într-o nouă eră a receptării lui Eminescu.

Editorul şi istoricul literar Valeriu Râpeanu a evocat-o pe Zoe Dumitrescu-Buşulenga profesorul, cea care, alături de Tudor Vianu, vorbea la toate cursurile sale despre Eminescu – spirit de sinteză între cultura naţională şi universală, în condiţiile în care a pomeni despre poetul naţional constituia o impietate.

“Pentru Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost o misiune”, a spus el, rememorând conferinţele academicianului în ţară, în care a putut surprinde transfigurarea pe care o citea pe chipurile foarte diverse ale auditoriului.

Editorul a îndemnat la păstrarea tuturor scrierilor regretatei profesoare, care ştia să transmită o anumită stare de spirit şi nu doar despre Eminescu. “Nu trebuie să se piardă nimic!”, a îndemnat Râpeanu.

În opinia lui Valeriu Râpeanu, “sărbătoarea culturii naţionale prin Eminescu nu poartă nimic convenţional în ea, deoarece ea s-a impus ca o evidenţă pe care nu o mai poate nimeni nega”.

Criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu a mărturisit că Zoe Dumitrescu-Buşulenga, al cărei student a fost, transmitea o stare de ardoare pentru cultură.

Ştefănescu a povestit cum, într-un “moment dificil”, profesoara l-a “salvat” de la exmatricularea din Facultatea de litere, după ce, scriind o parodie după “Împărat şi proletar”, fusese acuzat că este împotriva regimului. “Stai jos! Noi, profesorii, hotărâm asta. Să-ţi fie ruşine!, a spus atunci Zoe Dumitrescu-Buşulenga, reducând la tăcere un coleg ‘vigilent’ şi o clasă înţesată de securişti”, a spus Alex Ştefănescu.

Criticul i-a vitriolat pe cei pe care i-a numit “tot felul de nulităţi” care au criticat-o, după 1989, pe Zoe Dumitrescu-Buşulenga pentru “reverenţa” făcută Elenei şi lui Nicolae Ceauşescu, Ştefănescu susţinând că, “încă din vremea lui Pericle”, oamenii de cultură făceau astfel de gesturi.

Revenind la Eminescu, Alex Ştefănescu a îndemnat la citirea operei poetului.

Vorbind despre eminescologul-comparatist Zoe Dumitrescu-Buşulenga, prof. univ. Lucia Cifor a apreciat că “avea puterea să disloce comodităţi, incendiind sala cu puterea cuvântului său”.

Pr. Dosoftei Dijmărescu a evocat memoria “părintelui Eminescu, receptat de Maica Benedicta prin gândirea, prin dragostea şi smerenia ei” în volumele prezentate.

Actorul Dorel Vişan a recitat, în încheierea evenimentului, din Postumele eminesciene.

Zoe Dumitrescu Buşulenga (n. 20 august 1920, Bucureşti – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamţ), fiica lui Nicolae Dumitrescu, jurist şi a Mariei Apostol, filolog, a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filosof al culturii şi pedagog român.

A fost membră a Academiei Române şi a unor importante instituţii culturale europene.

Academicianul Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Maica Benedicta după intrarea în cinul monahal, a fost înmormântată, conform dorinţei testamentare, la Mănăstirea Putna, cu onoruri militare.

În anul 2007 a fost înfiinţată Fundaţia “Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu – Buşulenga – Maica Benedicta” cu scopul de a cultiva moştenirea spirituală şi culturală a distinsei profesoare.

Fundaţia a organizat la Mănăstirea Putna simpozioanele internaţionale: “Tradiţie spirituală românească şi deschidere universală” (2007), “Epoca noastră, tensiunea etic – estetic” (2008) şi “În căutarea Absolutului: Eminescu” (2009).

SUrsa: Agerpres

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

15
/05
/22

TIFF propune la ediţia din acest an un Focus Polonia, care cuprinde o selecție a Festivalului Internațional de Film New Horizons din Wrocław, producții contemporane, filme cult  și o retrospectivă Krzysztof Kieślowski.