EVENIMENT. Revista literară „Libris” a împlinit 5 ani de activitate
https://www.ziarulmetropolis.ro/eveniment-revista-literara-libris-a-implinit-5-ani-de-activitate/

Primăvara culturală în România a venit cu veşti bune pentru iubitorii de literatură! Prestigioasa revistă literară LIBRIS, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a împlinit recent 5 ani încheiaţi de activitate.

Un articol de Rhea Cristina|31 mai 2022

Astfel, nr. 19 (1) martie 2022, primul număr din acest an, cuprinde nume importante ale literaturii românești și universale, care semnează poezie, eseuri, cronici și dialoguri literare, traduceri: Adrian Lesenciuc, Mircea Mot, Ion Cristofor, Noemina Campean, Anda Mihaela Miroiu, Ioan Vintila Fintis, Cristina Rhea, Valeriu Valegvi, Indira Spataru, Iuliana Raducan, Elsa Tofan Dorval, Liliana Ursu, Doina Roman, Laurentiu-Ciprian Tudor, Anca Focseneanu, Doina Rusti, Julien Caragea, Rodica Bretin, Ileana Popescu Baldea, Pr. Ioan Chirila, Dan Norea, Claudia Motea, Mihai Cosmin Popescu, Gheorghe Postelnicu, Alexandros Pintilii Karciucas, Denisa Craciun.

Precum știm, ultimii ani, cu precădere, au reprezentat o perioadă dificilă pentru spațiul cultural românesc și creatorii săi. Așadar, existența unei gazete culturale elegante, precum LIBRIS, care uimește plăcut prin designul deosebit si calitatea textelor publicate, este realmente un act de curaj si responsabilitate culturală deosebită, care nu poate decât să ne bucure și să ne aducă speranțe tuturor.

În editorialul de debut, redactorul-șef al acestei elegante gazete culturale, Adrian Lesenciuc (poet,prozator, critic literar, Doctor în Științele Comunicării, profesor universitar, membru și președinte al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România) face o radiografie pertinentă și necesară a existenței acestei reviste literare în peisajul cultural românesc contemporan:

„În cei cinci ani în care a apărut revista a existat constanță în apariție. Revista a apărut trimestrial, în același format, fără nici cel mai mic rabat din punct de vedere tehnic. Apoi s-a prezentat, la fiecare număr, fără rabat în ceea ce privește calitatea textelor admise spre publicare. În paginile revistei au semnat nume importante ale literaturii naționale (poate cele mai impor- tante) și universale (grație traducătorilor cu care am colaborat), cronici despre cele mai căutate și mai apreciate cărți au apărut număr de număr, literatura de prim raft s-a făcut vizibilă prin intermediul acestei reviste, iar literatura brașovenilor a devenit cunoscută în alte centre culturale, acolo unde revista a ajuns. Această scurtă descriere este una despre firescul unei activități redacționale normale, motiv pentru care, iarăși, nu este necesară nicio punere în prim-plan. Un alt aspect merită dezbătut. Revista Libris, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România de la primul număr, este una finanțată din surse private. Vorbim despre (aproape) singularitatea în spațiul cultural românesc în ceea ce privește un proiect literar privat. Revista Libris este susținută financiar de grupul omonim de firme din Brașov, care, în deplină cunoștință în legătură cu realitățile pieței autohtone de carte și în consens cu tendințele de pe piețele importante de profil, a găsit oportun să susțină un proiect în care nu au crezut foarte mulți. De aceea, după cinci ani de apariție constantă și de calitate (cred, dar ar trebui să-mi fie iertată nota subiectivă), revista Libris ar trebui să aducă în dezbatere sursele alternative în raport cu administrația publică. Statul are obligații în ceea ce privește susținerea sectorului cultural. Dar aparatul administrativ nu poate oferi și garanția nivelului valoric minim acceptat – de aceea este necesară existența unei uniuni de creație și a unor alte instituții care să gireze în raport cu un set de principii și de valori –, cum nu poate să asigure nici competitivitatea pe piață sau măcar menținerea fără sincope la un anumit nivel. Investiția privată a grupului de firme Libris implică obligatoriu cunoașterea pieței, segmentarea publicurilor, adresarea precisă către acele segmente care pot contribui la normalizarea și predictibilitatea raporturilor dintre cerere și ofertă pe piața de carte. Girul Uniunii Scriitorilor înseamnă garantarea nivelului minim necesar de calitate a textelor, astfel încât produsul final să fie competitiv în raport cu un anumit nivel al exigențelor literare. Dubla grilă menținută până în prezent a permis ca revista Libris să apară până acum constant, să atragă în paginile sale cei mai importanți scriitori români, să propună pe piața românească un produs competitiv, elegant și de calitate.”

Menționăm, totodată, că, la invitația Institutului Cultural Român, Libris a reprezintat și în acest an România la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, ce s-a desfășurat în perioada 19-23 mai 2022. Standul naţional a fost organizat sub deviza ”𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎, 𝑖𝑙 𝑐𝑜𝑟𝑎𝑔𝑔𝑖𝑜 𝑑𝑖 𝑓𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒𝑡𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 / 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎, 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎̆”.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.