„Exploziv” lent, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova
https://www.ziarulmetropolis.ro/exploziv-lent-la-teatrul-national-marin-sorescu-din-craiova/

În recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Naţionalul craiovean.

Un articol de Monica Andrei|2 februarie 2016

Tulburarea psihică numărul unu a societății este inadaptabilitatea emoţională, care tinde  să accentueze un conflict interior aflat între egoism (rivalitate, competiţie acerbă, agresivitate) şi umanitarism. Reechilibrarea emoţională începe prin a conştientiza faptul că a trăi într-un timp supus competiţiei incită în fiecare om rivalitatea.

În învăţământ se inovează greu. Peste tot în lume există un învăţământ informaţional. Se transmit cunoştinţe generale şi speciale. Educaţia din şcoli nu include şi aspecte revelatorii, pentru că fenomenul presupune alt tip de cunoaştere.  Învăţământul revelatoriu nu presupune un aspect miraculos sau paranormal, ci, dimpotrivă, o perfectă normalitate: formează caracterul, gândirea pozitivă, ridică pragul de toleranţă la frustrare, întăreşte echilibrul fiinţei, claritatea mentală. Nicio programă nu a introdus studiul unor metode pentru stimularea morală, deblocarea energiilor inhibate. Adică un mod de a sădi speranţe în om, de a programa mintea cu scenarii pozitive. Activare psihică prin plantarea unui sens în mijlocul non-sensului.

Din inadaptabilitatea emoţională se nasc marile conflicte interioare şi marile drame ale adolescenţilor şi ale oamenilor, în general. În situaţii de criză adolescentul apucă drogurile, alcoolul şi, în cel mai bun caz  mâncarea, care, în exces, dăunează la fel de rău sănătăţii ca și celelalte tentaţii.

Am scris toate acestea deoarece, în recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional “Marin Sorescu”  Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova.

Piesa este scrisă de Elise Wilk, o tânără dramaturg, cu ambiţia măreaţă şi nefondată,â de a “reinterpreta” modern “Bacantele”, după cum scrie în caietul program al spectacolului, ca o legătură cu ce se întâmplă în şcolile româneşti. În realitate, piesa lui Euripide nu are nicio legătură cu subiectul celei scrise de autoarea amintită.

Gândind altfel, spectacolul poate avea succes la un anume segment de public. Este adevărat că unii vin la teatru şi vor să vadă pe scenă “spectacolul” lor de acasă, de la şcoală sau de la serviciu, iar alţii aşteaptă să fie contrazişi. În primul caz, succesul este garantat, iar, în al doilea, nu. Piesa scrisă de Elise Wilk e un text slab care reflectă superficial problemele adolescenţilor români şi mai ales de la şcoală.

unspecifiedDenis (Cătălin Miculeasa) este băiatul fatal şi agresiv cu părul verde, cu pantaloni în carouri şi ghete pestriţe. E îndrăgostit de psihologul şcolii (Nataşa Raab), iar după el sunt înnebunite toate fetele. Numele lui cu inimioare şi alte poze este scris şi în toaleta şcolii. Toate scenele se derulează în jurul lui. Finalul piesei anunță sinuciderea fiului psihologului şcolii.

Nişte dulapuri devin pe rând toaleta şcolii, clasa elevilor, vestiarele, sala de sport, cabinetul psihologului. Spectacolul este salvat prin soluţia regizorului Andrei Măjeri şi a scenografei Alexandra Panaite. Cei doi se corelează în idei și fac un spectacol  cât de cât pentru scenă.

Tinerii actori  din spectacol ce interpretează elevii şi profesorul (Marian Politic, Raluca Păun, Romaniţa Ionescu, Ioana Manciu, Monica Ardeleanu, Alex Calangiu, Ştefan Cepoi, Cătălin Miculeasa, Andrei Ştefănescu) s-au “aşezat” bine în roluri, păstrându-şi spontaneietatea şi farmecul scenic.

În rolul psihologului, marea actriţă Nataşa Raab joacă inspirat, deși nu este un rol pentru nivelul ei. Sperăm ca în viitor să o vedem distribuită şi în alte roluri pe măsura talentului său, la teatrul amintit.
FOTO: Bogdan Dănescu, Dragoș Mălăescu

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.