„Exploziv” lent, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova
https://www.ziarulmetropolis.ro/exploziv-lent-la-teatrul-national-marin-sorescu-din-craiova/

În recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Naţionalul craiovean.

Un articol de Monica Andrei|2 februarie 2016

Tulburarea psihică numărul unu a societății este inadaptabilitatea emoţională, care tinde  să accentueze un conflict interior aflat între egoism (rivalitate, competiţie acerbă, agresivitate) şi umanitarism. Reechilibrarea emoţională începe prin a conştientiza faptul că a trăi într-un timp supus competiţiei incită în fiecare om rivalitatea.

În învăţământ se inovează greu. Peste tot în lume există un învăţământ informaţional. Se transmit cunoştinţe generale şi speciale. Educaţia din şcoli nu include şi aspecte revelatorii, pentru că fenomenul presupune alt tip de cunoaştere.  Învăţământul revelatoriu nu presupune un aspect miraculos sau paranormal, ci, dimpotrivă, o perfectă normalitate: formează caracterul, gândirea pozitivă, ridică pragul de toleranţă la frustrare, întăreşte echilibrul fiinţei, claritatea mentală. Nicio programă nu a introdus studiul unor metode pentru stimularea morală, deblocarea energiilor inhibate. Adică un mod de a sădi speranţe în om, de a programa mintea cu scenarii pozitive. Activare psihică prin plantarea unui sens în mijlocul non-sensului.

Din inadaptabilitatea emoţională se nasc marile conflicte interioare şi marile drame ale adolescenţilor şi ale oamenilor, în general. În situaţii de criză adolescentul apucă drogurile, alcoolul şi, în cel mai bun caz  mâncarea, care, în exces, dăunează la fel de rău sănătăţii ca și celelalte tentaţii.

Am scris toate acestea deoarece, în recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional “Marin Sorescu”  Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova.

Piesa este scrisă de Elise Wilk, o tânără dramaturg, cu ambiţia măreaţă şi nefondată,â de a “reinterpreta” modern “Bacantele”, după cum scrie în caietul program al spectacolului, ca o legătură cu ce se întâmplă în şcolile româneşti. În realitate, piesa lui Euripide nu are nicio legătură cu subiectul celei scrise de autoarea amintită.

Gândind altfel, spectacolul poate avea succes la un anume segment de public. Este adevărat că unii vin la teatru şi vor să vadă pe scenă “spectacolul” lor de acasă, de la şcoală sau de la serviciu, iar alţii aşteaptă să fie contrazişi. În primul caz, succesul este garantat, iar, în al doilea, nu. Piesa scrisă de Elise Wilk e un text slab care reflectă superficial problemele adolescenţilor români şi mai ales de la şcoală.

unspecifiedDenis (Cătălin Miculeasa) este băiatul fatal şi agresiv cu părul verde, cu pantaloni în carouri şi ghete pestriţe. E îndrăgostit de psihologul şcolii (Nataşa Raab), iar după el sunt înnebunite toate fetele. Numele lui cu inimioare şi alte poze este scris şi în toaleta şcolii. Toate scenele se derulează în jurul lui. Finalul piesei anunță sinuciderea fiului psihologului şcolii.

Nişte dulapuri devin pe rând toaleta şcolii, clasa elevilor, vestiarele, sala de sport, cabinetul psihologului. Spectacolul este salvat prin soluţia regizorului Andrei Măjeri şi a scenografei Alexandra Panaite. Cei doi se corelează în idei și fac un spectacol  cât de cât pentru scenă.

Tinerii actori  din spectacol ce interpretează elevii şi profesorul (Marian Politic, Raluca Păun, Romaniţa Ionescu, Ioana Manciu, Monica Ardeleanu, Alex Calangiu, Ştefan Cepoi, Cătălin Miculeasa, Andrei Ştefănescu) s-au “aşezat” bine în roluri, păstrându-şi spontaneietatea şi farmecul scenic.

În rolul psihologului, marea actriţă Nataşa Raab joacă inspirat, deși nu este un rol pentru nivelul ei. Sperăm ca în viitor să o vedem distribuită şi în alte roluri pe măsura talentului său, la teatrul amintit.
FOTO: Bogdan Dănescu, Dragoș Mălăescu

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).