Expoziţie de fotografie „Gellu Naum 100”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-de-fotografie-gellu-naum-100/

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia a XXV-a, în sala Sala Cupola de la Teatrul “Metropolis” din Bucureşti, a fost vernisată expoziţia „Gellu Naum 100”, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea marelui poet, prozator, dramaturg şi traducător. Au fost prezenţi Oana Pellea, Cristina Casian, Marin Moraru şi David Esrig.

Un articol de Monica Andrei|2 noiembrie 2015

“Am avut ocazia să-l cunosc personal pe Gellu Naum, impresia statornică a fost de uimire în fața elegantei, orgolioasei tinereți abordate de clasicul avangardei românești în ciuda celor 78 de ani neîmpliniți, a unor dificultăți de mișcare datorate trecutelor infacte sau diabetului. Altfel, o siluetă de invidiat, demnă de ofițer de cavalerie și rugbist, o memorie ieșită din comun și o fermecătoare apetență de a fabula, de a face slalom printre amintiri integrate continuu. Un adevărat cult pentru tatăl său, un oștean și erou al primei conflagrații mondiale, dar și o nostalgică rememorare a tinereții sale pariziene, între 38-40 de ani când se aflase în Orașul luminilor pentru a-și susține doctoratul în filosofie. Terapia intimă prin creativitate era în curs, dicteul unei suprarealități ce se sustrage esteticii și moralei curente devenise operativ”. (Geo Vasile)

Gellu Naum s-a născut pe 1 august 1915 şi a decedat la 29 septembrie 2001, la București. Era cel mai mic între cei șapte copii ai familiei de oieri macedoneni, Naum.

Absolvent la Liceului “Cantemir”, din Bucureşti, îl cunoaște pe reputatul pictor suprarealist Victor Brauner pe care-l va admira toată viața. În 1933 își începe studiile de filosofie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, continuate ulterior la Paris, unde frecventează cercurile suprarealiștilor francezi. Când se întoarce la București, Gellu Naum e încorporat și trimis pe front în Basarabia. În 1947 se căsătorește cu Lygia, muza unor experiențe spirituale hotărâtoare pentru viața și opera scriitorului.

Viața și opera lui Gellu Naum sunt un slalom necontenit printre coloane fără sfârșit numite Milarepa, Diogene, Swedenborg, generația războiului pierdută în frunte cu Urmuz, Gherasim Luca, postsimboliștii, Dino Campano, Salvator Dali, Seferis, Luzi.

Opera poetică a lui Gellu Naum e unică în România prin matricea stilistică inconfundabilă. Poezia lui Gellu Naum e întotdeauna neliniștitoare, iar cei care nu o înțeleg o resping. De la debutul cu „Drumețul incendiar” în 1936 până la ultimele volume publicate în anii 90 „Malul albastru”, „Fața și suprafața” și „Ascet la baraca de tir”, șase decenii, poetul prozatorul, traducătorul și dramaturgul nu și-a permis clipe de răgaz. A scris și publica numeroase volume, chiar şi literatură pentru copii. A scris și teatru și s-a și montat în București și în țară: “Insula”, „Ceasornicăria Taus”, „Poate Eleonora”, „Exact în acelaşi timp”.

Este unul dintre fondatorii Grupului suprarealist de la București, grup constituit în 1945. Surane Alexandrian, exeget al suprarealismului, îi identifică pe suprarealiștii bucureșteni drept “grupul cel mai exuberant, cel mai aventuros, și chiar cel mai delirant din suprarealismul internațional.”

Versurile sale figurează în toate antologiile internaționale de poezie suprarealistă, în franceză fiind tradus la Paris de Paul Celan, iar la București, de Annie Bentoiu și Andree Fleury. Activitatea sa literară cu peste 300 de volume publicate în țară și străinătate a fost încununată cu numeroase premii. A fost propus pentru Premiul Nobel.

FNT2015-adi_marineci-vernisaj-Gellu_Naum_100-vineri_30octombrie-009

La Teatrul Metropolis din Bucureşti puteţi vedea spectacolul “NAUM”, în regia Marianei Cămărășan, realizat pe textele autorului, din distribuţie făcând parte Oana Pellea și Cristina Casian.

FOTO: Adi Marineci

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.