Expoziție inedită la Muzeul „Theodor Aman”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-inedita-la-muzeul-theodor-aman/

Până pe data de 31 martie 2022 iubitorii de artă pot vizita la Muzeul „Theodor Aman” din Bucureşti o expoziţie inedită.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2021

Anul 2021 marchează două momente importante legate indisolubil de existenţa lui Theodor Aman: aniversarea a 190 de ani de la naşterea artistului (20 martie 1831) şi comemorarea a 130 de ani de la moartea acestuia (19 august 1891).

Muzeul care-i poartă numele, găzduit în casa construită chiar de Aman în anii 1868-1869 şi tezaurizând impresionanta colecţie a familiei, şi-a obişnuit publicul fidel cu câte un eveniment anual major, cu prilejul căruia vin la întâlnirea cu iubitorii de artă componente ale colecţiei, care nu pot fi văzute în expunerea permanentă fie din cauza unei stări precare de conservare, fie din cauza fragilităţii unor opere lucrate în tehnici care nu favorizează bătălii cu timpul sau cu spaţiul nepropice (desene în creion sau peniţă, gravuri imprimate în timpul vieţii artistului, acuarele),

Punctăm acest an comemorativ, oferind acces publicului către un segment extrem de sensibil al operei lui Aman, acel segment care însoţeşte un artist plastic în fiecare etapă a creaţiei şi în orice tehnică pe care o abordează: desenul. Executat în creion sau în peniţă, schiţă fugară sau lucrare elaborată, desenul stă la baza oricărei opere finalizate, indiferent de stil sau tehnică, explică muzeugraful Greta Șuteu.

Patrimoniul Muzeului „Theodor Aman” – care face parte din structura Muzeului Municipiului București – deţine 35 de desene în creion, precum şi 25 de desene în peniţă ale lui Aman, care dezvăluie o faţetă degajată, foarte sinceră, necenzurată de filtrul exigent al pictorului academist, punând în valoare spiritul de observaţie, capacitatea de extragere a esenţialului, inefabilul liniei care dă contur gândului şi scoate la lumină natura intimă a artistului ce se destăinuie în urma lăsată de creion pe hârtie.

Multe dintre ele sunt schiţe rapide, instantanee pentru aducerea aminte a unui moment, altele sunt studii pregătitoare sau variante în altă tehnică ale unor picturi cunoscute. Linia dezinvoltă şi rafinată a lui Aman schimbă rostul lumii perceptibile, materialitatea familiară lăsând loc liber forţei imaginarului, care devine creator şi ghid al unei realităţi sugerate, intuite, funcţionând sub coordonarea memoriei, senzaţiilor şi sintetismului. Fiecare dintre aceste desene poate fi asimilat unei opere de artă în sine şi, pe de altă parte, întâlnirea cu astfel de opere trebuie privită ca o nesperată şansă oferită receptorilor care au oportunitatea de a pătrunde în cel dintâi ungher al creaţiei, acolo unde haosul primordial se transformă în materie.

Numitorul comun al majorităţii acestor lucrări este faptul că nu au fost expuse niciodată. Publicul nu a avut ocazia să le vadă, nici nu a avut cunoştinţă de existenţa lor. Din acest motiv considerăm oportună o astfel de întâlnire între public şi acest segment prea puţin cunoscut al operei lui Theodor Aman, segment care devoalează, de fapt, secretele neştiute din laboratorul operei de artă, comentează muzeograful Greta Șuteu.

29
/08
/22

Radio România Cultural este onorat să anunțe difuzarea unui serial de eseuri scrise și înregistrate special de filosoful Mihai Șora pentru singurul post național dedicat exclusiv culturii. Cele 10 eseuri despre timp și timpurile pe care le trăim vor fi difuzate zilnic, din 5 septembrie, în emisiunea GPS Cultural, de la ora 17.30.

29
/08
/22

După spectacolele de succes care au marcat, în ultimii ani, destinul teatral al Sibiului, Silviu Purcărete revine în luna septembrie cu o premieră pe scena Teatrului Național „Radu Stanca” (TNRS), într-un spectacol care îl are în rolul principal pe Constantin Chiriac, directorul TNRS și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

29
/08
/22

Sâmbătă, 10 septembrie 2022, începând cu ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din București (Piața Alexandru Lahovari nr. 7), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură din București, Primăria Municipiului București, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, în parteneriat cu Fundația Regală Margareta a României și Muzeul Național George Enescu și cu susținerea Kaufland România, Floria și Wagner Arte Frumoase și Povești, organizează concertul de deschidere a turneului național FIORI E COLORI.

29
/08
/22

În perioada 16 - 30 septembrie, la Dumbrăvița va avea loc a doua ediție a Simpozionului de sculptură sudată – Dumbrăvița 2022, eveniment organizat de către Filiala din Timișoara a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu sprijinul Primăriei Dumbrăvița, la care vor participa sculptorii Darius Hulea, Sorin Purcaru și Bogdan Nueleanu.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

29
/08
/22

Scena Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu găzduiește, în luna septembrie, premiera spectacolului „MASS”, o coproducție TNRS – UNTEATRU. „MASS”, de Fran Kranz, regia Andrei și Andreea Grosu, îi are în distribuție pe Ofelia Popii, Mihaela Trofimov, Richard Bovnoczki și Marius Turdeanu, iar scenografia este semnată de Vladimir Turturica.

28
/08
/22

PREVIEW Organizatorii Astra, festivalul internațional de cinema de non-ficțiune de la Sibiu, ajuns la a 29-a ediţie, anunţă că au pregătit un program variat, care include filme din toată lumea şi diferite formate ale cinemaului documentar, ce vizează un public divers.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?