Expoziţie temporară de Adrian Preda, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi 
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-de-adrian-preda-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită miercuri, 18 decembrie, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei lui Adrian Preda, intitulată „Distanţă şi durată”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu.

Un articol de Liliana Matei|12 decembrie 2019

Artistul expune o serie de picturi și lucrări de grafică, alături de instalația de sunet Reflexii atmosferice, parte a proiectului Moduler, realizat de sound – designerul Dinu Ivancu.

Expoziţia este deschisă în perioada 19 decembrie 2019 – 2 februarie 2020, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei; accesul la vernisaj este gratuit

Prin titlul „Distanţă şi durată” sunt denumite cele două coordonate teoretice prin care Preda interacționează cu hărțile și principiile cartării. Lucrările aparțin unei noi etape care lărgește interesul artistului pentru spațiul cosmic și cartografierea simbolică a unei vaste cuprinderi, explorată mai puțin în sensul tradițional al termenului și mai mult cu ajutorul științei și tehnologiei. Deși pornește de la redarea minuțioasă a suprafeței Lunii sau a lui Ceres, o planetă pitică, Preda amintește și de momentul în care descoperirea unui nou teritoriu se făcea cu mijloace rudimentare, dar încă simbolice pentru călătorie și cartografiere.

Interesul pentru corpurile cerești a început în 2015 în expoziția On Heavenly Bodies, cu imaginea asteroizilor sau a spațiului cosmic, o continuare firească a preocupării pentru mediul înconjurător care se extinde treptat în afara spațiului terestru. Ecologia sau felul în care funcționează lumea rămân probleme esențiale, pe care Preda le izolează și relochează într-un nou spațiu de desfășurare. Poluarea, consumul excesiv, suprapopularea și exploatarea de noi resurse, sunt doar câteva dintre temele pe care artistul le observă sub lentila unui spațiu nou, în care civilizația umană ar putea să o ia de la capăt, sau să continue în aceeași direcție distructivă. În rest, lucrările sale sunt niște peisaje în sensul clasic al termenului. Preda aplică regulile genului, într-un spațiu extraterestru, monocrom și arid doar prin comparație cu imaginea colorată a Pământului, în care apa și vegetația modelează relieful și geografia. Morfologia unei planete ca Ceres, îl ajută pe artist să construiască granițe și simboluri, aplicate artificial, ca niște logo-uri, așa cum făcea în proiectul său Fashion Pray.

„Am creat reprezentări ale unor obiecte care curbează spațiul și timpul sau simboluri scrijelite pe suprafața unor corpuri stâncoase necunoscute, fără atmosferă, de mult pustii, asemănătoare cu liniile Nazca. Regizând astfel de scene, am privit spațiul extraterestru ca pe un mediu extins. Ca orice teritoriu nou și acesta este supus scrutării și cartării; într-un exemplu tipic de acțiune umană, lumea înconjurătoare este explorată și înțeleasă, cu scopul de a putea fi exploatată în mod eficient”, explică Adrian Preda.

Vernisaj: Miercuri, 18 decembrie 2019, ora 18:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Adrian Preda (n. 1985) este preocupat de relația dintre om și celelalte specii ale regnului animal, relație definitorie pentru dezvoltarea animalului uman, de la făurirea uneltelor și armelor de vânătoare până la manifestările spirituale și artistice. Artistul explorează natura și cosmosul în sens extins, fiind interesat de tipare de creștere și evoluție. „Preocuparea mea centrală care se reflect în lucrări reprezintă o privire de ansambul asupra evoluției; se referă la fenomene care se manifestă în istorie și în natură ca un întreg”, explică Preda www.adrianpreda.ro

Ioana Marinescu (n. 1988) este istoric de artă, curator și drd. la Universitatea Națională de Arte București, interesată de biografia artistică și cercetarea artistică. Lucrează de peste 12 ani la Galeria H’art, una dintre primele galerii private de artă contemporană deschise în România. Interesele ei combină istoria și teoria artei cu practica concretă de a lucra cu artiști activi pe scena contemporană.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Detalii pe:1 www.muzeulhartilor.ro

07
/06
/22

Zeci de mii de vizitatori au venit în standul editurii Corint la Salonul Internațional De Carte Bookfest, între 1 și 5 iunie 2022. Vânzările au atins cote record după doi ani în care publicul a fost privat de întâlnirile cu autorii și editorii.

31
/05
/22

Cea mai așteptată ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, a XV-a, începe mâine la Pavilionul B2 de la Romexpo: fără restricții sanitare, fără taxe de acces și fără costuri de parcare. Evenimentul va fi deschis oficial miercuri, 1 iunie, la ora 12.00, la scena ARENA, în cadrul unei ceremonii la care au fost invitați E.S. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, Lucian Romașcanu – Ministrul Culturii, Grigore Arsene – președintele Asociației Editorilor din România și Adrian Cioroianu – directorul Bibliotecii Naționale a României.

30
/05
/22

UNATC PRESS, editura Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), participă în perioada 1-5 iunie 2022 pentru prima dată la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Prezența UNATC PRESS de-a lungul celor cinci zile la cunoscutul eveniment dedicat cărții și autorilor de la Romexpo este un exercițiu de conectare la lumea publishingului de carte autohton, dar mai ales o excelentă ocazie de a se adresa în mod nemijlocit cititorilor.

27
/05
/22

Marți 12 aprilie 2022, ora 12.12, a avut loc lansarea Antologiei lirice „Orașul. Amintire și uitare” (Editura Neuma) a Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor, la Muzeul Național al Literaturii Române din București.

22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!